Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Reportaj Trei zile de creație în tabăra de la Rădășeni

Trei zile de creație în tabăra de la Rădășeni

Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 27 Mai, 2017

Vreme de trei zile, satul livezilor fără de capăt, Rădășenii cei atât de frumos descriși de Sadoveanu, au răsunat de glasurile copiilor adunați într-una dintre cele mai ample și mai bine organizate tabere de creație din Moldova.

Inițiată de Parohia „Sfinții Mucenici Mercurie și Ecaterina”, în parteneriat cu școala și primăria din Rădășeni, tabăra a oferit celor mici un alt
mod de a-și exersa abilitățile artistice.

Peste 100 de copii au luat cu asalt, începând de vineri, 19 mai, Rădășenii, umplând ulițele satului de larmă și de veselie. A fost prima zi a celei de-a doua ediții a Taberei de creație „Bucuria Învierii Domnului văzută prin ochi de copil”, inițiată de Parohia „Sfinții Mucenici Mercurie și Ecaterina”. Prima ediție, cea de anul trecut, desfășurată doar pe parcursul unei zile, cu participarea unui număr mai mic de copii, a fost o încercare încununată de reușită, după cum mărturisește părintele paroh Georgian Rotar. Fapt ce i-a determinat pe toți cei implicați - biserică, școală, primărie - să lărgească aria artistică și de activități, precum și numărul participanților, astfel încât manifestarea să capete rădăcini solide, an de an, devenind o tradiție. „Este o tabără de creație pe care ne dorim să o putem organiza și în anii ce vin, pentru că antrenăm copiii să facă și altceva în afara rutinei zilnice. Ei relaționează, se împrietenesc, învață să comunice față în față, nu prin intermediul mijloacelor de comunicare. Aici, la noi, primăria, școala și biserica își dau mâna pentru a ridica viitorul acestei comunități”, a declarat Grigore Bocanci, directorul Școlii „Ion Lovinescu” din Rădășeni.

Organizată în perioada 19-21 mai, tabăra le-a oferit celor 100 de copii, cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani, din Rădășeni (județul Suceava) și Urecheni (județul Neamț) prilejul de a activa în cadrul atelierelor de decorat și încondeiat ouă, de pictură pe diferite suporturi (sticlă, lemn, piatră, carton), de traforaj și pirogravură, dar i-a pus și în postura de a conștientiza impor­tanța tradițiilor zonei Rădă­șenilor. Și tot în cele trei zile de tabără, copiii au vizitat mănăstirile Slatina și Humor, au susținut spectacole, la care și-au invitat părinții, au participat la Liturghia hramului Sfinților Împărați Constantin și Elena, ocrotitori ai bisericii de lemn a Parohiei „Sfinții Mercurie și Ecaterina” (1611) din Rădășeni și au ieșit la un picnic în natură, sus, pe Dealul Cetățuia, loc în care, de 28 de ani încoace, rădășenenii, alături de preoții lor, urcă în perioada dintre Paști și Înălțarea Domnului, bucurându-se unii de ceilalți și de bucatele specifice acestui in­terval.

Atelierul de încondeiat, atracția taberei

Ziua întâi a fost și ziua ex­cursiilor și a petrecerii timpului în aer liber. Însoțiți de preoți și învățători, copiii au făcut excursii la mănăstirile Slatina și Humor, unde au aflat multe lucruri despre istoria celor două așezăminte monahale, dar și despre patrimoniul iconografic pe care îl dețin. „Au fost foarte receptivi, li s-a părut foarte interesant ce au aflat legat de culoarea specifică Mănăstirii Humor. Dacă știau până acum de albastrul de Voro­neț, acum au aflat că roșul-cărămiziu este specific Mănăstirii Humorului”, a explicat părintele Georgian Rotar.

Ziua a doua, cea de sâmbătă, a fost dedicată atelierelor de creație. După rugăciunea de binecuvântare a taberei, părintele Constantin Rotar le-a dat câteva mici sfaturi pentru viitor. „Ei sunt cei care ne vor reprezenta pe noi, mai târziu, așa că ne dorim să crească frumos, să fie oameni adevărați și buni creștini”, a spus părintele Constantin Rotar.

Apoi, cei mici au înțesat sala mare a căminului cultural din localitate, unde centrele de creație erau deja organizate de către învățătoare, așteptându-i. O forfotă și un zumzet neîncetat au cuprins, în scurtă vreme, locul, căci micii artiști au avut spațiu să se miște și să creeze după cum au simțit și au dorit.

În mijlocul sălii, în jurul unei mese rotunde, pe care ceara de albine șade la încălzit, e înghesuială mare. Câțiva copii, alături de o gospodină din sat, Ana Hoștiuc, încondeiază ouă. Chișițele fragile desenează în aer nevăzute cărări de pe coaja de ou spre vasul cu ceară, într-un du-te-vino neîntrerupt. În jur, curioșii urmează traseul numai cu privirea. „Eu am învățat a încondeia de la mama mea, Irina Gafița, și acum îi învăț și pe ei. Sunt câțiva copii cărora chiar le place. Cele mai vechi modele de la noi erau lăcrămioarele, frunza de stejar, creasta cocoșului, laba gâștei”, spune gospodina. Alături, pe masă, stă deschis un caiet vechi, pătat de ceară, ca un ceaslov de demult, pe care, încă de când era copilă a desenat modelele pe care le trasa pe ou.

În scurtă vreme, pe lângă foc cei mici s-au adunat ciucure. A venit și părintele Constantin Rotar, aducându-și aminte de vremea când, copil fiind, stătea la încondeiat și el pe lângă bunica. Toți înmoaie, pe rând, chișițele în ceară, trasând apoi tușe fine pe coaja curată. Emilia e în clasa a opta și încondeiază cu mare drag. „Am mai văzut la o mătușă. La început mi s-a părut greu, dar apoi, după ce m-am mai învățat, mi-am dat seama că pot și că-mi place mult. Mă bucur că avem și atelier de încondeiat în tabără”, îmi spune fără a-și lua privirea de pe ou.

Decoratori mici și mari

La celelalte ateliere, e zarvă și bucurie. Costel Catrina e în clasa a IV-a și pictează ouă pe lemn, după model. La fel și colegul lui, Paul Grigore, dintr-a VII-a. Le place ce fac și aproape că nu-și desprind ochii despre bucățelele de lemn folosite ca suport. Alături, alți băieți, cu mânecile suflecate, pirogravează icoane sau chiar ouă, după modele numai de ei știute. Ceilalți, la mesele din jur, pictează ouă pe piatră sau pe lemn. Ceva mai încolo, o mână de elevi decorează inedit: fac un ou uriaș din capace de peturi.

Vecini le sunt cei de clasa I, costumați și simpatici foc. Ei au altă preocupare: mototolesc bucățele de hârtie creponată, pe care le vor lipi pe ouăle deja de­senate pe hârtie. Coșulețe întregi țin în burtă grămezi uriașe de biluțe. Paula Marian are opt ani și e fruntașă la mototolit. La fel și David Ion, de 7 ani. „E multă migală aici. Lucrăm și independent, și în grup, pentru a realiza lucrări specifice temei taberei. Am și pictat alături, iar la sfârșitul atelierului trebuie să ne prezentăm în expoziție. Copiii interacționează minunat, se desfășoară natural. Toți au primit insigne de participanți și sunt tare mândri. Un pic mai târziu vor participa la un program artistic. Căci ei sunt cei care vor duce mai departe tradițiile satului”, a subliniat Ana Iordache, învățătoare cu o vechime de 25 de ani, de la Școala Rădășeni.

Cei de la pictură sunt - cum altfel - cei mai expresivi. De pe sticlă și lemn, din vase și de pe pensule, culorile au migrat și pe mânuțe, ba chiar și pe năsucuri. Ce mai contează însă când, la final, planșa sau icoana la care au muncit arată așa de bine! Ioana Puha are șapte ani și jumătate și e grozav de bucuroasă că e în tabără. Nu s-a ridicat de la măsuță până ce nu a terminat desenul. Apoi, ca acționată de un arc, a venit țintă către noi, să ni-l arate. Personajul central, feminin, îi seamănă bine. Dar, vai!, m-am înșelat, mi-a atras atenția pitica: „Aici e Măicuța Domnului. Și lângă ea stă îngerul Mirciulică”.

Tradițiile Rădășenilor, revalorizate în tabăra de creație

O componentă importantă a taberei organizate la Rădășeni este cea a conservării tradițiilor zonei. Tocmai de aceea, sâmbătă după-amiază, copiii le-au prezentat părinților programul artistic pe care l-au pregătit cu ajutorul învățătoarelor. Dramatizări, recital de cântece, o șezătoare ca-n vremurile de demult și, desigur, portul popular purtat cu mândrie de micii artiști au făcut deliciul publicului spectator. „Le mulțumim părintelui Georgian și părintelui Constantin Rotar că ne-au sprijinit în aceste activități. Spectacolul nostru cuprinde două dramatizări: Pupăza din tei și Soacra cu trei nurori, un recital de cântece și șezătoarea susținută de copiii din Urecheni - Neamț, coordonați de doamna preoteasă Cristina Andron”, a precizat Danusia Grumăzescu, învățătoare la Școala Rădășeni.

Între timp, lucrul pe ateliere se apropie de final. Creatorii își adună lucrările, pregătindu-le pentru expoziție, în vreme ce pe scenă se aranjează deja decorul pentru spectacol, iar cei mici, în grupuri, fac ultimele repetiții. „Am dorit o apropiere între părinți, copii și biserică. Ne gândim că nici un efort nu este prea mare, dacă dorim să păstrăm frumoasele tradiții rădășenene, în ultimii ani aflate în pericol de a se pierde. Mulți tineri au plecat în străinătate, iar acești copii reprezintă ultima speranță a conservării obiceiurilor noastre vechi. Mai mult, aceasta este o etapă pregătitoare, pentru că în viitorul apropiat vom începe construcția muzeului satului, acolo unde copiii vor putea participa zi de zi la ateliere meșteșugărești”, a explicat și părintele paroh
Georgian Rotar.

O tabără recreativ-formativă

După spectacol, toți copiii au participat la slujba Vecerniei, la sfârșitul căreia, părintele Constantin Rotar le-a vorbit despre faptul că anul 2017 este declarat de Patriarhia Română an omagial al pictorilor iconari, numiți, în trecut, și zugravi de biserici. „Pentru la anul ne dorim să facem mai mult, să putem aduce copii din mai multe localități din județele vecine, să se poată lega prietenii. Copiii noștri vor participa și la școlile de vară, și la campionatul de fotbal organizate de Protopopiatul Fălticeni, la inițiativa părintelui protopop Adrian Dulgheriu”, a mai spus părintele Georgian Rotar.

A treia zi și ultima i-a adus din nou pe copii în pridvorul bisericii, unde au participat la Liturghia hramului Sfinților Împărați, ocrotitorii bisericii lui Tomșa-Vodă din Rădășeni. După-amiază, au fost expuse lucrările realizate, iar copiii au primit diplome de participare și daruri din partea primăriei.

„Inițiativa taberei a aparținut bisericii, părintele Georgian a avut această idee, fiind susținut și de învăță­torii de la Școala din Rădășeni. Ne bucurăm că putem sprijini astfel de acțiuni, importante pentru comunitatea noastră, căci copiii aceștia sunt viitorul satului”, a apreciat primarul Neculai
Perju.

A urmat apoi urcușul pe Cetățuia, cel mai înalt versant al zonei, pentru picnicul de încheiere a taberei. Copiii au ciocnit ouă roșii, au gustat din bucatele specifice perioadei pascale și s-au bucurat de frumusețea locului, făcând deja planuri pentru ce vor face la următoarea ediție a taberei.