Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Stiinţă şi tehnologie Expansiunea roboţilor - şanse şi provocări pentru viitor

Expansiunea roboţilor - şanse şi provocări pentru viitor

Un articol de: Adrian Sorin Mihalache - 17 Iul, 2008

La începutul anilor ’70, primii roboţi performanţi pătrundeau în industrie, în diferite sectoare, unde precizia sau viteza de lucru erau indispensabile. Dezvoltarea economică, creşterea puterii de calcul computerizat, cercetările din domeniul bionicii şi al biofizicii au permis dezvoltarea, fără precedent, a roboticii. Tendinţele actuale arată că, în viitorul apropiat, vom asista la o adevărată invazie a roboţilor în spaţiul public şi în spaţiul privat. Dincolo de progresul economic, însă, ascensiunea roboţilor ameninţă viaţa socială şi familială cu mutaţii importante.

În urmă cu 10 ani, cea mai mare parte dintre roboţi operau în sectoarele industriei, reprezentând investiţii scumpe, cu funcţii complexe şi capacităţi de execuţie de mare fineţe şi viteză. Ei erau folosiţi, adesea, în sudură, în manipulare şi montaj, în diferite operaţii de construcţii de maşini. Cerinţele economice şi concurenţiale au determinat exploatarea lor pe scară largă. La nivelul anului 2006, în lume existau deja 951.000 de roboţi industriali în funcţiune (jumătate din ei operând în Asia), cifră care înregistrează, în medie, o creştere de 4 procente pe an. În Europa, creşterea cea mai importantă în producţia de roboţi industriali, la nivelul anilor 2005-2006, au înregistrat-o Germania şi Italia.

Statisticile arată că cei mai mulţi roboţi industriali în uz sunt în Japonia. La nivelul anului 2004, în Japonia, pentru fiecare grup de 10.000 de angajaţi, existau 320 de roboţi, în timp ce în Germania erau 148, în Italia 114, în Suedia 99, şi între 80 şi 50 în ţări ca Spania, Statele Unite ale Americii, Franţa, Finlanda sau Danemarca. Prezenţa cea mai mare a roboţilor industriali este, desigur, în industria auto. Spre exemplu, în industria auto din Japonia, Italia sau Germania, există un robot la fiecare zece lucrători.

Invazia roboţilor în serviciile publice şi casnice

În ultimul deceniu, însă, roboţii au pătruns şi în spaţiul serviciilor. Aceştia sunt împărţiţi în două categorii. Prima o reprezintă roboţii, a căror utilizare a debutat la sfârşitul anilor â80, folosiţi pentru servicii profesionale, destinaţi unui câmp foarte larg de activităţi, de la dezamorsarea echipamentelor explozibile - roboţi pirotehnici, până la roboţii chirurgicali, sau chiar a celor care mulg, folosiţi în industria agroalimentară. Cealaltă categorie o formează roboţii pentru servicii personale, într-o creştere semnificativă în ultimii ani. Ei sunt utilizaţi în casă la spălatul vaselor, la tunderea gazonului sau ca jucării pentru copii. Până la sfârşitul anului 2006, în lume existau deja 3,5 milioane de roboţi destinaţi serviciilor personale, iar numărul lor este aşteptat să se dubleze până în 2010.

Statisticile actuale arată că numărul roboţilor este în creştere. Dacă în 2002, la nivel mondial numărul estimat de roboţi era de 4,49 milioane, din care 3,54 de milioane deserveau sectorul serviciilor, în 2010 numărul este estimat la 8,37 milioane, din care 7,20 milioane vor acoperi acelaşi sector.

Natura, sursă de inspiraţie pentru construcţia roboţilor

Natura înconjurătoare se dovedeşte a fi un izvor considerabil de soluţii inginereşti. Utilizarea soluţiilor tehnice în industrie a început de multă vreme, iar rezultatele s-au dovedit deja spectaculoase. Sunt deja cunoscute descoperirile şi aplicaţiile excelente ale biomimeticii, cum ar fi textura frunzei de lotus - pentru păstrarea suprafeţelor curate, textura ţesutului epidermei rechinilor - pentru îmbunătăţirea flotabilitaţii. De asemenea, irizaţiile fluturilor şi gândacilor sau învelişul antireflectorizant al ochilor moliilor - în tehnologiile de construcţie a ecranelor luminoase ale telefoanelor celulare; striaţiile microscopice ce reduc reflectarea luminii, de pe aripile unor specii de muşte - în construcţia panourilor solare; protuberanţele de pe marginea cozii de balenă - pentru designul aripilor de avion; penele principale ale răpitoarelor - pentru geometria variabilă a avioanelor militare; tubulatura muşuroaielor termitelor, care reglează temperatura, umiditatea şi fluxul de aer - pentru creşterea gradului de confort în arhitectura clădirilor; trompa tânţarului (cu margini fin zimţate) - pentru designul unor ace hipodermice care să reducă durerea injecţiilor. (Câteva date despre acestea în rev. National Geographic Romania, Aprilie 2008, pp. 98-120)

În mod similar, în multe dintre proiectele sistemelor robotizate, sunt folosite modele vii, din natura înconjurătoare, din lumea insectelor, a păsărilor sau a animalelor. Industria robotică însă preia „pachete“ întregi de soluţii cu diverse funcţii complexe, precum cele de prindere şi manipulare, de orientare în spaţiu şi de locomoţie, încercând reproducerea lor artificială. Mini-computerizarea a facilitat implementarea acestor proiecte, iar rezultatele sunt semnificative.

Asimo, cel mai performant robot al momentului

Murata Boy, un robot construit în 2005, poate utiliza bicicleta. Construit de compania japoneză Murata, acest robot se poate deplasa pe bicicletă, se poate opri, şi poate aştepta un semnal vocal sau luminos pentru a reporni deplasarea. Capacitatea de menţinere a echilibrului este remarcabilă.

Asahi este un robot japonez, fabricat în 2006, care poate desface cutii de bere şi poate turna în pahare fără să verse din conţinut, fiind înzestrat cu un mini-frigider în care poate incorpora şase cutii.

Asimo este însă, de departe, unul dintre cei mai performanţi roboţi construiţi până acum, prin faptul că are capacităţi remarcabile de deplasare, de menţienere a echilibrului, de orientare în spaţiu, de manipulare şi relaţionare. Asimo este fabricat de Honda (Japonia), în 2007, are 1,3 metri şi cântăreşte 54 de kilograme. Asimo, în valoare de un milion de dolari, se poate deplasa, poate face exerciţii fizice şi chiar poate alerga. El poate recunoaşte şi manipula obiecte, poate recunoaşte gesturi şi posturi ale corpului uman, poate urmări obiecte sau persoane în mişcare, poate evita ciocnirea cu un obiect sau o persoană aflate în mişcare, poate însoţi o persoană umană într-o plimbare. Asimo poate, de asemenea, recunoaşte până la 10 chipuri umane diferite (aflate chiar în mişcare), se poate adresa fiecărei persoane pe nume şi poate răspunde la întrebări simple. Sunt însă mişcări pe care producătorii încă nu le-au pus la punct, de exemplu, urcatul şi coborâtul scărilor.

Roboţii, cu semnul întrebării

Extinderea utilizării roboţilor industriali, pentru eficientizarea proceselor de producţie şi creşterea calităţii muncii, poate antrena şi mutaţii de ordin social semnificative. Acoperirea unor segmente importante din industrie şi servicii cu roboţi poate determina apariţia unor noi probleme sociale şi culturale, prin disponibilizarea unui număr semnificativ de muncitori, prin dispariţia unor meserii, dar şi prin mărirea considerabilă a timpului liber. Încă din anii â80, unele studii au relevat modul cum robotizarea industriei va afecta forţa de muncă. Un studiu publicat în 1983 arăta că aproape 5 procente din forţa de muncă din industria SUA era afectată, la acea vreme, de utilizarea roboţilor industriali, aici fiind cuprinse, în mod special, 20 de milioane de lucrători din 12 meserii distincte.

Faptul că până acum robotizarea masivă a industriei nu a determinat o creştere a şomajului, a fost posibil datorită mecanismelor sociale ale ţărilor dezvoltate care au permis reconversia profesională sau, în mod complementar, o ofertă bogată de locuri de muncă. Însă tendinţele actuale de creştere a utilizării roboţilor în industrie şi servicii vor solicita tot mai mult aceste mecanisme sociale de redistribuire a forţei de muncă.

Pe de altă parte, şi deloc neglijabil, prezenţa roboţilor de servicii personale în spaţiul casei, ca interesante jucării de companie pentru copii şi adulţi sau cu rol de companioni inteligenţi pentru persoanele cu nevoi speciale ar putea afecta serios relaţiile interumane din cadrul familiei şi a comunităţii.

Toate acestea arată că, dincolo de aplicaţiile extraordinare ale roboţilor în medicină, în industria grea, în profesiile cu risc ridicat sau în activităţi de mare precizie, vor trebui serios analizate şi implicaţiile psihologice, culturale, morale şi spirituale ale utilizării lor pe scară largă, aşa cum se întrevăd ele în viaţa economică, socială şi familială a societăţii.