Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Stiinţă şi tehnologie Record Hubble în investigarea adâncurilor din Univers

Record Hubble în investigarea adâncurilor din Univers

Un articol de: Adrian Sorin Mihalache - 15 Feb, 2008

Tehnologia telescopului Hubble şi o lentilă gravitaţională naturală au permis ca, în urmă cu puţin timp, Hubble să poată vizualiza cea mai îndepărtată galaxie din Univers, fotografiind o aglomerare de stele la doar 700 de milioane de ani de la explozia Big Bang, ceea ce înseamnă că imaginea receptată are o vechime de aproximativ 13 miliarde de ani.

Modelul cosmologic actual descrie întreg Universul ca fiind rezultatul unei explozii petrecute în urmă cu 13.7 miliarde de ani în urmă, explozie care a dus la apariţia spaţiului şi a timpului, dar şi la apariţia materiei şi a tuturor obiectelor cosmice sau formaţiunilor galactice cunoscute în prezent.

Una dintre teoriile fizice cele mai celebre, apărută în secolul trecut, relativitatea restrânsă a lui Albert Einstein, afirmă că lumina are o viteză finită de 300.000 de kilometri pe secundă. Chiar dacă aceasta este cea mai mare viteză permisă de legile fizice şi depăşeşte cu mult tot ceea ce a putut imagina şi construi omul, ea nu este suficient de mare pentru distanţele enorme din Univers. Aşa se face că de la Soare la Pământ, lumina călătoreşte cam 8 minute, iar de la cea mai apropiată stea până la Pământ, cam 3 ani. Cea mai apropiată galaxie, Andromeda, este la 2,2 de milioane de ani lumină de Pământ. Cu alte cuvinte, lumina care ajunge astăzi să fie percepută de ochii noştri a plecat din această galaxie în urmă cu 2.200.000 de ani. De aceea, distanţele din spaţiul cosmic sunt măsurate cu cea mai mare unitate de măsură folosită de om: anul lumină. El reprezintă distanţa pe care o străbate lumina într-un an!

Pe de altă parte, faptul că viteza luminii este finită, îi permite omului să cunoască Universul aşa cum era el în diferite stadii ale trecutului său, prin intermediul luminii, care emisă atunci, şi străbătând distanţe foarte mari până la noi, este detectată abia acum.

Telescoapele cele mai performante ni le oferă tot Universul

Cealaltă teorie celebră a lui Albert Einstein afirmă faptul că geometria spaţiului, în care densitatea de materie este mare, se curbează. Toate traiectoriile razelor de lumină ce ocolesc un corp masiv din spaţiu cosmic sunt curbate în vecinătatea lui. Faptul acesta oferă şanse deosebite exploratorilor astrofizicieni. Aceasta pentru că, în zonele cu densitate mare de materie, spaţiul fiind curbat, se comportă asemenea lentilelor care măresc imaginea din spatele lor. Puterea de apropiere pe care o posedă aceste lentile gravitaţionale naturale este cu mult mai mare decât a oricărui telescop ce ar putea fi construit de om.

Un nou record de distanţă

Telescopul Hubble este primul dintre telescoapele care investighează spaţiul cosmic. Avantajele acestui tip de explorare este foarte mare, întrucât straturile atmosferei terestre reduc mult din vizibilitatea aştrilor. Telescopul Hubble a atins deja mai multe recorduri în materie de explorare şi catalogare a bolţii cereşti, depăşind cu mult distanţele şi preciziile măsurătorilor şi fotografiilor făcute în toată epoca investigaţiilor astronomice de până la el.

De curând, Telescopul Hubble a depăşit recordul de observaţii la distanţă, fotografiind ceea ce ar putea fi numită ca cea mai îndepărtată galaxie din Univers. Aceasta, denumită A1689-zD, este situată la 13 miliarde de ani lumină distanţă de noi şi pare a fi într-un stadiu în care se formează primele stele. Cu doar câteva sute de milioane de ani lumină înaintea formării acestei galaxii, Universul se afla în era întunecată, caracterizată de absenţa oricărui semnal luminos (dark age).

Captarea acestui semnal provenind de la marginile Universului vizibil, a fost posibilă numai în condiţiile în care puterea telescopului Hubble s-a conjugat într-un mod remarcabil cu lentila gravitaţională naturală determinată de o aglomerare enormă de galaxii (clusterul Abel 1689). Prin acest procedeu de utilizare a lentilelor gravitaţionale naturale, astronomii reuşesc să mărească puterea de apropiere a telescopului Hubble de 10 ori!

Speranţele care se leagă de această galaxie observată de curând vizează formarea şi evoluţia galaxiilor, procese încă neclare cosmologilor. De asemenea, mai sunt vizate fenomene ce s-au petrecut la finalul epocii întunecate a Universului (dark age). Foarte probabil, spun cercetătorii, numeroasele stele tinere ce se formează în cadrul unor astfel de galaxii timpurii, care se nasc foarte aproape (în timp) de explozia Big Bang, ar putea determina sfârşitul erei întunecate, prin radiaţia puternică emisă din arderea lor.

Epopeea este abia la început

Astrofizica a făcut progrese extraordinare. Dacă în anii â40, opinia curentă era aceea că Universul nostru se limitează la dimensiunile galaxiei, la Calea Lactee, în anii â70 se măsurau deja parametrii pentru 2.000 de galaxii. Între timp, progresele astrofizicii şi ale cosmologiei au fost extraordinare. Numărul de galaxii estimate în Universul observabil, este astăzi de 100 de miliarde!

Totuşi, în materie de observaţia spaţiului cosmic, încă nu s-a spus ultimul cuvânt. Telescopul Hubble poate identifica galaxiile situate la aceste distanţe apreciabile de Pământ, însă întreaga aglomerare de aştri apare aproape indistinct, ca o lumină puternică, în care se deosebesc mai multe puncte strălucitoare. Observaţiile făcute cu actuala tehnologie din prima generaţie a telescopului spaţial nu poate pătrunde în structura acestor galaxii îndepărtate, pentru a investiga stelele lor. Viitorul telescop James Webb Space Telescope este considerat un instrument ideal pentru pătrunderea mai adânc în Univers, în interiorul galaxiilor identificate până acum. Aceste obiective de cercetare astrofizică şi cosmologică vor fi, de asemenea, pe agenda celui mai mare radiotelescop terestru din lume, Atacama Large Millimeter Array, care va deveni operaţional începând cu 2012. (Material documentat după: „Hubble News Release“, 12 februarie 2008)

Marea Britanie investighează efectele încălzirii globale asupra populaţiei

Potrivit cercetătorilor britanici, în următorii 10 ani, Marea Britanie se va confrunta cu un riscul major al unui val de temperaturi ridicate. Mai mult, potrivit estimărilor, încălzirea globală va determina creşterea numărului de decese.

Potrivit observaţiilor, în Marea Britanie verile au devenit mai călduroase în perioada de timp cuprinsă între 1971 şi 2003. Cu toate acestea, nu s-a înregistrat o creştere a ratei decesurilor cauzate de căldură, în aceeaşi perioadă de timp scăzând numărul de decese cauzate de frig cu 3%, în condiţiile unor ierni mai blânde. Totuşi, ţinând seama de actuala tendinţă a încălzirii globale, previziunile nu sunt prea bune. Într-un raport dat publicităţii de Departamentul de Sănătate, se precizează că verile cu adevărat călduroase între 2008 şi 2017, pot determina decesul unui număr de 6.000 de persoane. Până în 2017, sunt riscuri într-o proporţie de 25%, ca sud-estul Angliei să fie lovit de un val sever de căldură, ce ar putea cauza un număr de 3.000 de decese imediate şi alte 3.000 pe durata pe întregii veri. Ţinând seama însă că, în Marea Britanie, numărul deceselor din cauza temperaturilor scăzute este mai mare decât al celor cauzate de căldură, încălzirea globală va diminua numărul deceselor cauzate de climă.

Măsuri de protecţie pentru sănătatea publică

Creşterea temperaturilor poate determina, de asemenea, o mărire a riscului îmbolnăvirilor de pe urma toxinfecţiilor alimentare. În acest sens, este estimată o creştere cu 14,5% a numărului intoxicaţiilor alimentare, în special al celor determinate de Salmonella, tocmai pentru că extinderea acesteia este favorizată de creşterea temperaturilor. Aceasta arată că, în următoarea perioadă de timp, Marea Britanie trebuie să facă modificări importante în politica de sănătate publică, pentru îmbunătăţirea practicilor ce asigură, în prezent, igiena alimentară.

Pe de altă parte, încălzirea globală are ca efect şi creşterea condiţiilor pentru declanşarea precipitaţiilor abundente. Însă aceasta poate antrena apariţia unui număr mai mare de bacterii în pânzele de apă freatică de suprafaţă, punând serioase probleme în operaţiile şi fluxul tehnologic prevăzut pentru epurarea apei destinate consumului menajer. (Sursa: BBC, 12 februarie 2008)