Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MXCIX): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (II)

Istoria creştinismului (MXCIX): Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei (1920-1955) (II)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 17 Octombrie 2008

Prin faptele şi realizările sale, mitropolitul Nicolae Bălan a deschis o epocă nouă în istoria Bisericii din Transilvania, devenind, după Andrei Şaguna, cel mai însemnat mitropolit al Transilvaniei. Activitatea sa a fost complexă. Ca mitropolit a depus eforturi susţinute pentru unificarea bisericească după înfăptuirea României Mari. Datorită implicării sale, mitropolitul Nicolae Bălan a reuşit să impună în Biserica Ortodoxă Română Statul de organizare din 1868 a lui Andrei Şaguna. Din această perspectivă s-a afirmat: „Dacă la baza Statutului Organic din 1868 a stat spiritul lui Andrei Şaguna, la temelia Legii şi a Statutului de organizare din 1925 a stat spiritul mitropolitului Nicolae Bălan, care a izbutit să extindă organizarea şaguniană asupra întregii Biserici Ortodoxe din România”. Mitropolitul Nicolae Bălan a apărat drepturile Bisericii în Senatul României în momentele de seamă ale istoriei: în 1923, la discutarea noii Constituţii; în 1925, la discutarea Legii privitoare la unificarea bisericească; în 1928, la discutarea Legii Cultelor; în 1929, cu prilejul ratificării Concordatului cu Roma. În toate discursurile a apărat cu demnitate şi competenţă autonomia Bisericii, ridicându-se împotriva unor partide politice, care urmăreau să pună Biserica Ortodoxă Română într-o stare de inferioritate faţă de celelalte culte, în special faţă de cel romano-catolic. O parte din discursurile parlamentare şi din cuvântările mitropolitului Nicolae au fost adunate în volumele „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău” (1945) şi „Biserica şi viaţa” (1947). În mod deosebit, mitropolitul Nicolae Bălan a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe Române prin activitatea culturală. Datorită implicării sale efective şi a priceperii deosebite, Sibiul a devenit unul dintre cele mai însemnate centre tipografice-editoriale din întreaga Patriarhie Română.