Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Theologica Biserica, comuniunea celor care răspund chemării lui Dumnezeu

Biserica, comuniunea celor care răspund chemării lui Dumnezeu

Galerie foto (1) Theologica
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 05 Iun, 2020

Creştinismul reprezintă unul dintre fundamentele culturii şi civili­zaţiei europene. În acest context, este foarte important să ştim ce este Biserica. Biserica s-a constituit în chip văzut la Cincizecime. După predica Apostolilor, s-a format prima comunitate creştină în Ierusalim. De atunci şi până astăzi, misiunea Bisericii în această lume este mântuirea celor care-L mărturisesc pe Iisus Hristos ca Domn şi Dumnezeu şi devin membri ai comunității credin­cioșilor prin Taina Sfântului Botez în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită.

Biserica nu este doar o instituţie din lumea aceasta, ci este, după învăţătura de credinţă ortodoxă, „mireasa” lui Hristos, având, pe lângă caracterul uman, şi un caracter divin, deoarece Capul ei este Hristos, Dumnezeul nostru.

Devenim membri ai Bisericii prin harul Sfintelor Taine, îndeosebi prin Sfântul Botez, Taina Mirungerii şi Sfânta Împărtă­şanie. Prin Sfântul Botez devenim făpturi noi în Hristos şi mădulare ale Bisericii, murind şi înviind în chip tainic cu Hristos. Prin Taina Mirungerii, nou-botezatul pri­meşte diversitate de daruri pentru întărirea şi creşterea în viaţa cea nouă primită la Botez, iar prin Sfânta Împărtăşanie se realizează deplina încorporare a omului în Hristos şi unirea cu El începută în Taina Botezului şi întărită în Taina Mirungerii, potrivit cuvintelor Mântuitorului: „Cel ce mă­nâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine, şi Eu întru el” (Ioan 6, 56).

Numai prin toate aceste trei Sfinte Taine omul se încorporează deplin în Hristos, devenind membru al Trupului Său, Biserica, şi obţine calitatea plenară de creştin.

În calitatea Lui de Cap nevăzut al Bisericii, Domnul nostru Iisus Hristos conduce Biserica, iar Duhul Sfânt, ca „Domnul de viaţă făcătorul”, o însufleţeşte. Asemenea Mântuitorului, Cel în două firi, Biserica, în calitatea ei de comuniune şi comunitate a oamenilor cu Dumnezeu prin Hristos în Duhul Sfânt, are o constituţie teandrică, divino-umană.

Biserica este trupul tainic al lui Hristos, care transcende spațiul și timpul, deschizându-le oamenilor o comuniune supratemporală și transcendentă cu Dumnezeu, unde toate sunt prezente în Sfântul Duh. În Biserică sunt răscumpărate întregul timp și întreaga lume. Ceea ce Dumnezeu a oferit lumii se află în Biserică și se predă omului spre mântuirea și înnoirea lui. Despre ea, Sfântul Apostol Pavel spune: „Hristos a iubit Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească, curăţind-o cu baia apei prin cuvânt şi ca s-o înfăţişeze Sieşi, Biserică slăvită, neavând pată sau zbâr­citură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă şi fără de prihană” (Efeseni 5, 25-27).

Descoperirea dumnezeiască din Sfânta Scriptură ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos este Capul Bisericii, iar Biserica este trupul Lui, cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel: „... şi L-a dat pe El cap Bise­ricii, care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineşte toate întru toţi” (Efeseni 1, 22-23); „Şi El este capul trupului, al Bisericii; El este începutul, Întâiul-Născut din morţi, ca să fie El Cel dintâi întru toate. Căci în El a binevoit (Dumnezeu) să sălăşluiască toată plinirea. Şi printr-Însul toate cu Sine să le împace, fie cele de pe pământ, fie cele din ceruri, făcând pace prin El, prin sângele crucii Sale” (Coloseni 1, 18-20). Acelaşi Apostol al Neamurilor, adresându-se romanilor şi corintenilor, prezintă Biserica în calitatea ei de comunitate concretă de credincioşi, organizată ierarhic, prin imaginea unui trup cu multe membre, fiecare dintre acestea avându-şi vocaţia şi lucrarea proprie: „Precum într-un singur trup avem multe mădulare şi mădularele nu au toate aceeaşi lucrare, aşa şi noi, cei mulţi, un trup suntem în Hristos şi fiecare suntem mădulare unii altora, şi avem felurite daruri, după harul ce ni s-a dat...” (Romani 12, 4-6). În Biserică, credincioşii formează un singur trup, subliniază Sfântul Apostol Pavel: „Iar voi sunteţi trupul lui Hristos şi mădulare (fiecare) în parte” (I Corinteni 12, 27), „pentru că într-un Duh ne-am botezat noi toţi, ca să fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi, şi toţi la un Duh ne-am adăpat. Căci şi trupul nu este un mădular, ci multe” (I Corinteni 12, 12-13). „Mădularele trebuie să se îngrijească deopotrivă unele de altele” (I Corinteni 12, 25).

În Crezul ortodox, mărturisim credinţa noastră „Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică”. Ea este spaţiul existenţei noastre cu Hristos, spre dobândirea vieţii veşnice, scopul existenţei creştine.

Biserica este apostolică pentru că a fost întemeiată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos pe temelia Sfinţilor Săi Apostoli: „Zidiţi fiind pe temelia apostolilor şi a prorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind Însuşi Iisus Hristos” (Efeseni 2, 20). A fost răspândită în lume şi organizată de către Apostolii Domnului, cu ajutorul Duhului Sfânt, Care sălăşluieşte de la Cincizecime şi păstrează neschimbată învăţătura dată de Domnul Iisus Hristos: „Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăţa toate şi vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu“ (Ioan 14, 26); „Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul; căci nu va vorbi de la Sine, ci toate câte va auzi va vorbi şi cele viitoare vă va vesti” (Ioan 16, 13). Este apostolică pentru că păstrează darurile Sfântului Duh care s-au transmis de la Sfinţii Apostoli prin succesiune; adică păstrează legătura harului neîntreruptă de la aceştia până astăzi, succesiune numită apostolică.

Biserica este aşezământ sfânt şi în această calitate este comuniunea şi comunitatea sacramentală a oamenilor cu Dumnezeu, întemeiată de Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, plină de viaţă şi lucrare a Duhului Sfânt, spre sfinţirea şi mântuirea oamenilor.

Biserica este locaş sfânt, public al creştinilor, ale cărui începuturi le avem chiar de la Mântuitorul şi Sfinţii Apostoli, în care este preamărit Dumnezeu, săvârşindu-se Sfânta Liturghie, precum şi toate Tainele, slujbele, rugăciunile cultului public, şi multe dintre ierurgii, în care, adunându-se credincioşii pentru slăvirea lui Dumnezeu, se fac părtaşi adevărurilor şi ­darurilor mântuirii ce se mijlocesc prin rugăciunile episcopilor şi preoţilor.

Pe baza învăţăturii de credinţă ortodoxă mărturisim că Biserica este adunarea celor chemaţi de Dumnezeu, comuniunea celor care răspund chemării lui Dumnezeu la mântuire, la viaţă veşnică, primind Taina Sfântului Botez. Aceştia formează Trupul lui Hristos, umanitatea răscumpărată şi renăscută prin Botez în care Hristos S-a sălăşluit şi în care, prin lucrarea Sfântului Duh, fiinţează, după chipul lui Dumnezeu, în comuniune de iubire.

Citeşte mai multe despre:   Duhul Sfant  -   Crezul