Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Cunoaşterea lui Dumnezeu prin raţionalitatea creaţiei

Cunoaşterea lui Dumnezeu prin raţionalitatea creaţiei

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 28 Sep, 2019

Potrivit Tradiţiei patristice, există o cunoaştere naturală a lui Dumnezeu, care porneşte de la creaţie către Creatorul ei, Dumnezeu. Pe această cale Îl cunoaştem pe Dumnezeu cu ajutorul raţiunii, în calitatea Sa de cauză creatoare şi susţinătoare a lumii. Sfântul Grigorie de Nazianz spune că „cel ce priveşte o chitară minunat întocmită şi bună în armonia şi orânduirea ei… n-ar putea să nu se gândească la creatorul chitarei, chiar dacă nu-l cunoaşte din vedere; aşa ne este evident şi nouă Cel ce le-a creat pe toate, le mişcă şi le conservă, chiar dacă nu-L cuprindem cu înţelegerea”.

La baza acestei cunoaşteri se află raţionalitatea creaţiei, care vădeşte întelepciunea şi mărirea Creatorului: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria” (Psalmi 18, 1). „Tăria” aceasta este ordinea raţională a creaţiei prin care Logosul ţine în existenţă toate cele create. Dacă omul poate cunoaşte pe Dumnezeu din natură, aceasta se datorează faptului că Logosul a sădit în firea oamenilor şi facultatea cunoaşterii Lui prin raţionalitatea creaţiei. Căci ne spune Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Precum oasele susţin sângele şi trupul, la fel raţiunile mai presus de orice înţelegere despre Dumnezeu, aflându-se în sânul făpturilor, creează şi susţin în chip neştiut fiinţele lucrurilor şi dau naştere oricărei cunoştinţe şi virtuţi”.

Odată cu facultatea cunoaşterii, Dumnezeu a mai sădit în om şi tendinţa existenţială către Dumnezeu. „Căci Dumnezeu, Care a creat cu înţelepciune orice natură şi a sădit tainic în fiecare dintre fiinţele raţionale facultatea primă a cunoaşterii despre El însuşi, ne-a dăruit nouă, oamenilor umili, ca un Stăpân a toate, dorinţa firii orientate către El”, spune Sfântul Maxim Marturisitorul. Această dorinţă a firii orientate către Dumnezeu nu funcţionează independent de El. În acest sens Sfântul Maxim Mărturisitorul mărturiseşte: „Aşa cum ochiul nu poate să perceapă cele sensibile fără lumina soarelui, la fel mintea omenească nu ar primi vreo vedere duhovnicească fără lumina Duhului. Cea dintâi luminează simţul văzului prin fire spre perceperea corpurilor, cea de-a doua luminează mintea spre contemplare, pentru a înţelege cele mai presus de simţuri”.