Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 08 Iun, 2019

Ortodoxia este credinţa care a păstrat neschimbată învăţătura lăsată de Mântuitorul Hristos şi transmisă mai departe prin Sfinţii Apostoli şi prin urmaşii lor. Biserica Ortodoxă a rămas credincioasă dogmelor de credinţă stabilite la cele şapte sinoade ecumenice. De aceea, pe parcursul anului liturgic unele duminici sunt închinate cinstirii părinţilor participanţi la un anumit sinod ecumenic, cum este şi cazul duminicii care urmează. În această duminică, a 7‑a după Paşti, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe cei 318 Sfinți Părinți care au participat la primul Sinod Ecumenic. Cele mai importante întrebări pe care trebuie să ni le punem cu ocazia sărbătoririi Sfinţilor Părinţi de la primul din cele şapte sinoade sunt cele referitoare la activitatea mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu întrupat, la Biserică, la învăţătura acesteia şi la credinţa şi Ortodoxia noastră, regăsind răspunsurile în textele din slujba acestei duminici, unde Troparul spune: „Prea proslăvit eşti Hristoase Dumnezeul nostru, Cela ce ai aşezat pe Părinţii noştri luminători pe pământ şi prin ei ne‑ai îndreptat pe noi la adevărata credinţă; mult Îndurate, slavă Ţie”.

Primul Sinod Ecumenic a avut loc la Niceea în anul 325 și a instituit regula pentru toate Sinoadele Ecumenice ulterioare. A abordat în primul rând problema arianismului, stabilind o primă formă a Crezului de la Niceea și o primă regulă pentru calcularea datei Paștilor. Sinodul a fost convocat de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare. Acesta, având ca prioritate unitatea Imperiului Roman, i‑a chemat pe episcopii Bisericii să se reunească spre a tranșa ampla dispută asupra arianismului. Teologul și istoricul ortodox Alexander Schmemann consideră că împăratul își dorea ca acest sinod să fie „simbolul și încununarea” victoriei sale asupra lui Licinius din anul 324 și a reunificării imperiului. În discursul său de deschidere, Sfântul Constantin descrie disputele din interiorul Bisericii ca fiind „mai periculoase decât războaiele sau alte conflicte; ele îmi provoacă mai multă durere decât orice altceva”.

Sinodul I Ecumenic, prima adunare a episcopilor din întreaga Biserică, a rămas în istorie ca un model privind adoptarea deciziilor majore care privesc dreapta credință și unitatea Bisericii. La acest sinod au fost combătute ereziile vremii, printre care și învățătura greșită a lui Arie, care se raporta cu o înțelegere pur omenească la Taina Întrupării Mântuitorului, știrbindu‑I Acestuia calitatea dumnezeirii. De asemenea, la acest sinod au fost formulate primele 7 articole ale Simbolului de Credință.