Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Duminica Stâlpărilor

Duminica Stâlpărilor

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 20 Apr, 2019

În Duminica Floriilor sărbă­torim Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim cu câteva zile înainte de mântuitoarele Sale Sfinte Pătimiri. Această du­minică mai este numită şi a Stâlpărilor, de la ramurile de măslin şi finic cu care a fost întâmpinat Mântuitorul la intrarea în Ierusalim. Sărbătoarea Floriilor este un praznic împărătesc cu dată schimbătoare în funcţie de serbarea Paştilor.

Intrarea triumfală în Ierusalim este rezultatul minunii Învierii lui Lazăr făcută de Mântuitorul Iisus Hristos în Betania. În acest sens, Sfântul Apostol Ioan ne spune în Evanghelia sa: „Deci da mărturie mulţimea care era cu El, când l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi. De aceea L-a şi întâmpinat mulţimea, pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta” (Ioan 12, 17-18).

Istoria Intrării Domnului în Ierusalim o aflăm din relatarea biblică unde Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan consemnează că Mântuitorul cu şase zile înainte de Paşti s-a întors în Betania, unde se adunase o mulţime mare de evrei ca să-L vadă pe Hristos, dar şi pe Lazăr. Conform Sfântului ­Apostol şi Evanghelist Matei, Domnul Iisus Hristos a poruncit la doi dintre apostolii Săi să-i aducă un asin din Betfagea, un sat care se afla în apropierea Ierusalimului. Printre mulţimile ce veneau la Ierusalim umbla zvonul că Mântuitorul Iisus Hristos va veni în Cetatea Sfântă. A doua zi, poporul îl primeşte triumfal pe Hristos în Ierusalim. Ei veneau pe drumurile ce mergeau spre porţile oraşului, unii tăiau crengi de palmier şi le aşezau pe jos, alţii îşi întindeau hainele pe drum ca Domnul Iisus Hristos să calce pe ele. Când Mântuitorul a intrat în Ierusalim şezând pe asin era o atmosferă entuziasmantă. Aşa cum rela­tează Sfântul Apostol Matei, Domnul Iisus Hristos împlinea acum profeţia lui Zaharia: „Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ieru­salimului, căci iată împăratul tău vine la tine drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei” (Zaharia 9, 9). Evenimentul a produs atâta entuziasm popular, încât fariseii s-au alarmat. Străzile răsunau de strigătele mulţimii: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului! Binecu­vântată este împărăţia ce vine a părintelui nostru David!” (Marcu 11, 9-10). După o tradiţie, Mântuitorul Iisus Hristos a intrat în Ierusalim pe la est, adică prin Poarta de Aur care ducea ­direct spre muntele Templului.