Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Învierea lui Lazăr, prevestire a Învierii Domnului

Învierea lui Lazăr, prevestire a Învierii Domnului

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 17 Apr, 2019

Învierea lui Lazăr ne este prezentată de Sfântul Evanghelist Ioan (Ioan 11, 1-45). Ea este prevestire a Învierii Domnului, dar și preînchipuire a învierii de obşte a tuturor oamenilor, la cea de-a Doua Venire a lui Hristos.

Vorbind despre pericopa care relatează această minune, Mitropolitul grec Ierotheos Vlachos spune: „Textul evanghelic referitor la acest eveniment poate fi împărţit în trei părţi principale. Prima parte este aceea în care Hristos le spune ucenicilor Săi despre boala lui Lazăr şi mai apoi despre moartea acestuia, a doua parte este întâlnirea lui Hristos cu surorile lui Lazăr, care plângeau moartea fratelui lor, iar a treia parte este învierea minunată a lui Lazăr”.

Pornind de la tâlcuirile patristice la învierea lui Lazăr, părintele Iosif Vatopedinul arată că „învierea lui Lazăr istoric a avut loc atunci, dar acest lucru, transportat în alegorie, lucrează în fiecare zi în sufletele oamenilor (...). Fiecare dintre noi este un Lazăr mort și un prieten al Iisus-ului nostru, pentru care El S-a jertfit și Care de toți Se îngrijește. Domnul nostru Iisus Hristos, Dumnezeul Atoatecunoscător, Preabunul Stăpân și adevăratul nostru Părinte, văzând starea noastră de moarte, fără încetare strigă către puterile Sale cerești: «Lazăr, prietenul nostru, a murit». Acum, cine dintre cei adormiți va fi în stare să stârnească compătimirea Lui, așa încât El să intervină și să îl învie? Pentru că El singur a mărturisit: «Eu sunt Învierea și Viața». (...) Când ne vom întoarce și noi către El, ca să Îi spunem suferința pe care o trăim în moartea în care ne aflăm, ca să strige și la noi: «Lazăre, vino afară!» (Ioan 11:43)? Ca să se întâmple aceasta, avem nevoie de oameni care să ne stea alături, așa cum avea Lazăr pe cele două surori ale sale, pe Marta și pe Maria. Marta simbolizează la Părinți lucrarea practică, po­căința practică și nevoințele trupești. Iar Maria simbolizează contemplarea, dumnezeiasca vedere, interiorizarea duhovnicească prin care fiecare suflet rațional comunică cu Dumnezeu”.