Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Maica Domnului, pururea rugătoare pentru poporul dreptcredincios

Maica Domnului, pururea rugătoare pentru poporul dreptcredincios

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 07 Aug, 2019

Suntem în Postul Adormirii Maicii Domnului, când Biserica ne pune înainte virtuţile alese ale Sfintei Fecioare Maria şi ne arată locul pe care îl ocupă în cinstirea noastră ortodoxă, despre care spunem în cântările religioase că este mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul L‑a născut. În acelaşi timp, ne amintim şi de tradiţia conform căreia Sfânta Fecioară Maria, înainte de trecerea la cele veşnice, a postit.

Maica Domnului este pururea rugătoare pentru poporul dreptcredincios. Ea mijloceşte pentru noi pe lângă Fiul ei, Domnul nostru Iisus Hristos. De aceea, această perioadă de postire dedicată Sfintei Fecioare Maria este un timp în care trebuie să intensificăm rugăciunea, mai ales prin Paraclisul Maicii Domnului.

Este de netăgăduit faptul că Maica Domnului, Sfânta Fecioară Maria, ocupă un loc ales şi cu totul aparte în conştiinţa creştin‑ortodoxă, tocmai datorită înţelegerii depline şi drepte a tradiţiei bisericeşti, aşa cum este exprimată ea în mărturiile Sfintei Scripturi, ale Sfinţilor Părinţi şi ale scriitorilor bisericeşti din primele secole creştine, dar şi în hotărârile Sinoadelor Ecumenice. O numim pe Sfânta Fecioară Maria Maica Domnului şi ne rugăm ei spunând: Uşa milostivirii deschide‑o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Tradiţia ortodoxă ne învaţă că Sfânta Fecioară Maria este icoana Bisericii, adică a întregii speranţe de pocăinţă şi mântuire a omenirii. Ortodoxia vede în Maica Domnului imaginea desăvârşită a întregii vieţi spirituale a umanităţii, chipul deplin al experienţei creştine pe care ea îl trăieşte într‑un mod de neatins, dar care se poate repeta totuşi în fiecare dintre noi. Ea este modelul desăvârșit de trăire creștină, curată, sfântă și plină de roadele Duhului Sfânt.