Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Maria din Magdala, mironosiţa care L-a văzut pe Domnul Vieţii

Maria din Magdala, mironosiţa care L-a văzut pe Domnul Vieţii

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 23 Apr, 2018

Duminică le-am sărbătorit împreună pe femeile mironosiţe. În prim-plan între femeile mironosiţe o avem pe Sfânta Maria Magdalena, sărbătorită de Biserica noastră în data de 22 iulie. Sfânta Maria Magdalena era din seminţia lui Neftalim. S-a numit Magdalena după localitatea Magdala, din Galileea de Sus, unde s-a născut sau a trăit mai mult, oraş aşezat cam la 5 km spre nord de Marea Galileei. Este femeia din care Mântuitorul Iisus Hristos a scos şapte demoni (Luca 8, 2) şi care împreună cu altele I-a urmat şi I-a slujit apoi (Luca 8, 2-3). Ea face parte din grupul mironosiţelor care au stat lângă crucea Lui (Ioan 19, 25) şi au mers dis-de-dimineaţă la Mormântul lui Iisus să ungă Trupul Lui cu miresme (Marcu 16, 1-2). Şi tot ea este aceea căreia i S-a arătat Iisus întâi după Înviere (Marcu 16, 9; Ioan 20, 11) şi a fost cea dintâi vestitoare a Învierii Lui (Marcu 16, 10; Ioan 20, 18).

După Înălţarea Domnului la cer, o aflăm împreună cu Sfinţii Apostoli. După Duminica Cincizecimii, a plecat şi Maria Magdalena la propovăduire ca una ce era „întocmai cu Apostolii”. Străbătând multe ţări, a propovăduit Evanghelia Domnului prin cetăţi şi sate, aducând mulţi păgâni la Dumnezeu. Şi ajungând la Roma, „a stat înaintea cezarului Tiberius, pe care, fiind bolnav de un ochi, Sfânta Maria Magdalena l-a tămăduit”. Aghiografii relatează că Maria Magdalena s-a prezentat în faţa împăratului Tiberius cu un ou de găină, conform obiceiului vremii de a se oferi ouă drept daruri în prima zi din an sau cu ocazia zilei de naştere a cuiva. Oferindu-i oul împăratului, şi-a prezentat salutul: „Hristos a înviat!” Răspunsul împăratului a fost că este greu de crezut că se poate trezi cineva din moarte, aşa cum oul pe care l-a primit de la ea nu-şi poate schimba singur culoarea în roşu. În acel moment s-a petrecut minunea înroşirii oului în mâna împăratului, devenit simbol al Învierii lui Hristos. Ea a istorisit împăratului Tiberius (14-37) toate cele despre Mântuitorul Hristos, nedreapta pătimire, răstignirea, moartea şi Învierea Sa.
Din Roma, Sfânta Maria Magdalena s-a dus la Efes unde se afla Sfântul Ioan Evanghelistul, ajutându-l în apostolie. Acolo a şi murit. Sfântul Ioan a înmormântat-o la intrarea în peştera din muntele Ohlon de lângă Efes, unde mai târziu, adică în anul 250, au adormit şi Cei şapte tineri. Moaştele ei au fost mutate de împăratul Leon (457-474) în ­Mănăstirea ­„Sfântul Lazăr” din Constantinopol, zidită de el.