Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Sfântul Constantin cel Mare, împăratul care a schimbat faţa lumii

Sfântul Constantin cel Mare, împăratul care a schimbat faţa lumii

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 20 Mai, 2019

Sfântul Împărat Constantin a schimbat faţa lumii: a restaurat Imperiul Roman şi a făcut din el un imperiu creştin. Domnia lui a marcat o evoluţie a puterii imperiale. În epoca bizantină, el este un simbol, de aceea o serie de împăraţi au preluat simbolic titlul de "Noul Constantin”. Poate că nici un suveran din istoria bi­zantină nu merită mai mult re­cunoașterea apelativului „cel Mare” decât Constantin, deoarece el a luat două decizii care au mo­dificat viitorul lumii civilizate: recunoaşterea creştinismului în 313 și transferul capitalei imperiale de la Roma la Constanti­nopol în 330.

Convertirea lui Constantin la creştinism a fost un act de o importanță capitală. Până atunci, creștinii constituiau o minoritate în imperiu și aparțineau mai cu seamă populației modeste de la orașe. Aristocrația senatorială era în majoritate păgână, în afară poate de Africa și Egipt. În aceste condiții, șansele creștinilor de a avea un împărat dintre ei erau mici, iar fără un împărat creștin, convertirea populației ar fi fost încă multă vreme amânată.

Prin convertirea lui Constantin la creștinism s-au modificat și raporturile dintre Biserică și stat. Socotindu-se slujitorul lui Dumnezeu, responsabil în fața Lui de buna rânduială în Bi­serică, el nu a ezitat niciodată să in­tervină în treburile acesteia în mod hotă­râtor, cum a fost în cazul convo­cării Primului Sinod de la Niceea, din 325. El a creat precedentul după care numai împă­ratul putea să convoace un Sinod Ecumenic, iar Biserica a acceptat autoritatea sa fără discuție.

Deşi Constantin a protejat religia creştină, el însuşi s-a botezat doar cu puţin înainte de sfârşitul vieţii. Din raţiuni politice şi pentru păstrarea păcii sociale şi a armoniei în relaţiile dintre creştini şi păgâni, a păstrat în mod formal titlul păgân de Pontifex Maximus pe toată durata vieţii.

Sfântul Împărat Constantin a murit în 337 şi a rămas cunoscut în istorie cu supranumele „cel Mare”. Biserica Ortodoxă îl cins­teşte împreună cu mama sa, Sfân­ta Împărăteasă Elena, în fiecare an în ziua de 21 mai.