Sfântul Teotim a trăit pe vremea împăratului Teodosie cel Mare (378-395) în Sciţia Mică sau Dobrogea de astăzi şi era Episcop al Tomisului. El se bucura de atâta cinste în rândul hunilor barbari din regiunea
Naşterea Maicii Domnului
Sfânta Fecioară Maria, Maica Domnului, a fost rodul rugăciunilor neîncetate ale sfinţilor şi drepţilor Ioachim şi Ana din Nazaret. Descendent din seminția lui Iuda, Ioachim l-a avut ca strămoş pe regele David, iar Ana provenea din seminţia preoţească iudaică a lui Levi. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana au fost supuşi oprobriului public. Ioachim, fiind în templu, a fost umilit de un evreu care i-a spus că este nevrednic să aducă daruri la templu pentru că nu are copii din cauza unor păcate ascunse. Afectaţi de aceste cuvinte, Sfântul Ioachim s-a retras la turmele sale, pentru a fi singur, iar Sfânta Ana s-a rugat la umbra unui dafin. Ascultându-i rugăciunile, Dumnezeu l-a trimis pe îngerul Său care i-a vestit Sfintei Ana că va avea un copil. Sfântul Ioachim, aflând vestea bucuriei, s-a întors acasă cu nădejde în Dumnezeu. La vremea cuvenită, s-a împlinit cuvântul îngerului, pe Sfânta Fecioară Maria a născut-o Sfânta Ana cea stearpă.