Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Sinaxar Sfântul şi Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar (Dezlegare la peşte)

Sfântul şi Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar (Dezlegare la peşte)

Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 06 Mai, 2020

Sfântul Iov a fost din pământul Huş, din hotarele Idumeei şi Arabiei, fiu din fiii lui Esau, fiind al cincilea neam de la Avraam. Era om fără prihană, drept şi credincios, împlinind în toate zilele voia Domnului. Avea mulţi copii, şapte fii şi trei fiice, dar şi multe slugi şi dobitoace. El era şi preotul casei sale şi aducea jertfe în fiecare zi, cerând mila lui Dumnezeu şi iertarea păcatelor. Era cel mai de seamă în poporul său, numele lui fiind cunoscut de toţi şi se bucura în pace de bunăstarea şi fericirea sa. Diavolul, care cunoştea dreptatea lui Iov, a cerut voie lui Dumnezeu ca Iov să fie pus la încercare. Şi îngăduind Dumnezeu aceasta, diavolul i-a luat lui toată averea sa şi pe toţi copiii lui. Însă Iov pe toate le-a primit, fără a-L huli pe Dumnezeu. „Gol am ieşit din pântecele maicii mele şi gol mă voi întoarce în pământ. Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat. Şi întru toate acestea, Iov nu a păcătuit şi nu a rostit nici un cuvânt de hulă împotriva lui Dumnezeu” (Iov 1, 21-22). Atunci diavolul mai tare l-a încercat, chinuindu-l cu lepră şi cu răni îngrozitoare, însă nici acum Iov nu a hulit numele Domnului, împotrivindu-se femeii lui, care-l îndemna să se lepede de Domnul: „«Vorbeşti cum ar vorbi femeile nebune! Ce? Dacă am primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare şi pe cele rele?» Şi în toate acestea, Iov n-a păcătuit deloc cu buzele sale”. (Iov 2, 10). Pentru aceasta Dumnezeu i-a întors Sfântului şi Dreptului Iov îndoit toate câte i se luaseră. Iar el a trăit după aceea încă 140 de ani, văzând pe fiii fiilor săi până la al patrulea neam şi s-a sfârşit la adânci bătrâneţi. 

 

Citeşte mai multe despre:   Dreptul Iov