Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Sinodul I Ecumenic

Sinodul I Ecumenic

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 19 Mai, 2018

În a șaptea duminică după Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic. Acest sinod a avut loc la Niceea (astăzi İznik, în Turcia) în anul 325 d. Hr. și a instituit regula pentru toate Sinoadele Ecumenice ulterioare. A abordat în primul rând problema arianismului, stabilind o primă formă a Crezului și o primă regulă pentru calcularea datei Paștilor (sau „Pascalia”).

Acest sinod este cunoscut și ca Primul de la Niceea. Sinodul a fost convocat de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare. Acesta, având ca prioritate unitatea Imperiului Roman, i-a chemat pe Episcopii Bisericii să se reunească spre a tranșa ampla dispută asupra arianismului.

La sinod au participat 318 Sfinți Părinți. Principalul motiv pentru convocarea sinodului a fost controversa hristologică provocată de preotul Arie din Alexandria, numită arianism. El susţinea că Iisus Hristos a fost creat de Dumnezeu, negând astfel divinitatea lui Hristos.

Episcopii adunaţi la Sinodul de la Niceea au condamnat erezia lui Arie şi prin Crezul pe care l-au formulat au mărturisit că Fiul este de o fiinţă cu Tatăl, deci este Dumnezeu: „Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut”.

Primul sinod a formulat cele dintâi dogme ale credinţei ortodoxe, şi în special cele care se referă la a doua Persoană a Sfintei Treimi, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, de o fiinţă cu Tatăl. De asemenea, acest sinod a redac­tat primele şapte articole ale Simbolului Credinţei (Crezul). Sinodul de la Niceea a stabilit şi alte chestiuni de importanţă bisericească, privind aspecte de natură morală şi teritorială atât pentru cler, cât şi pentru laici. Sinodul întâi Ecumenic prezintă o deosebită importanţă deoarece a fost prima adunare a episcopilor din întreaga Biserică, împrejurare în care s-au dezbătut probleme doctrinale fundamentale şi s-au luat decizii majore care privesc dreapta credinţă şi unitatea Bisericii.