Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Templul din Ierusalim

Templul din Ierusalim

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 02 Feb, 2019

În Biserica Ortodoxă sărbătorim astăzi Întâmpinarea Domnului, când ne amintim de aducerea la templul din Ierusalim a Domnului nostru Iisus Hristos la 40 de zile de la Naşterea Sa, deoarece orice copil iudeu de parte bărbătească era închinat lui Dumnezeu la templu. Mântuitorul a fost adus în al doilea templu din Ierusalim care a fost construit de către evreii întorși din exilul babilonic la circa 70 de ani de la distrugerea primului templu construit de Solomon în secolul 10 î.Hr. Templul lui Solomon era ornamentat cu aur şi pietre preţioase şi a fost una dintre cele mai somptuoase clădiri din câte s-au construit vreodată. Mare parte a materialelor din care a fost zidit templul au fost adunate de regele David. Templul a fost ridicat în decurs de șapte ani, fiind terminat și sfințit în anul 955 î.Hr. Era zidit din marmură albă şi acoperit din acelaşi material. Templul avea două încăperi: Sfânta şi Sfânta Sfintelor.

 În Sfânta se aflau masa, pâinile punerii înainte pentru slujbă şi sfeşnicul cu şase braţe. Aici tămâia zilnic câte un preot, prin tragere la sorţi. În Sfânta Sfintelor se găseau altarul tămâierii, care era tot de aur, şi chivotul legământului, ferecat peste tot cu aur. În chivot se păstrau urna de aur, în care era un vas cu mană, toiagul lui Aaron, care odrăslise, şi tablele legii. Deasupra chivotului erau doi heruvimi ai măririi, care umbreau altarul împăcării. În Sfânta Sfintelor intra numai arhiereul, o dată pe an, cu sânge de animale, adus ca jertfă pentru popor. Templul era înconjurat de un pridvor şi de mai multe curţi. Primul templu din Ierusalim a fost distrus în timpul cuceririi regatului Iudeei de către babilonieni, în anii 587-586 î.Hr. Al doilea templu a fost restaurat și mărit în secolul I î.Hr., în timpul domniei regelui Irod Idumeul.

 Acest templu a fost distrus de romani în anul 70 d.Hr. Templul reprezenta epicentrul vieţii religioase a poporului evreu. În fiecare zi se aduceau jertfe, se făceau rugăciuni şi ritualuri. Măcar o dată pe an, în perioada paştilor evreilor, iudei din Ţara Sfântă veneau în pelerinaj la templu.