Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Un străromân organizator al monahismului occidental

Un străromân organizator al monahismului occidental

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 28 Feb, 2018

Dacă cercetăm cu atenţie dicţionarele de spiritualitate occidentală, vom vedea că un străromân, Sfântul Ioan Casian, originar din Scythia Minor (Dobrogea de astăzi), este considerat unul dintre organizatorii monahismului occidental, sursă principală a culturii şi spiritualităţii creştine în Europa medievală apuseană, fundamentul civilizaţiei europene de astăzi.

În calendarul bisericesc pe anul 2018 vedem că astăzi este sărbătorit în Biserica noastră Sfântul Ioan Casian, pe care profesorul dr. Nicolae Chiţescu îl numeşte „cel mai mare dascăl-ascet al lumii creştine”. Acest sfânt străromân, care a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, a fost organizator al vieţii monahale şi un mare autor de lucrări ascetice, adevărate pietre de căpătâi în ceea ce priveşte întemeierea şi organizarea vieţii monahale în apusul Europei.

Sfântul Ioan Casian aduce în Galia (Franţa de astăzi) experienţa monahală fundamentală dobândită prin contactul direct cu viaţa călugărească din Ţara Sfântă şi Egipt, punând bazele a două mănăstiri: una de monahi, închinată martirului marsilian din secolul al III-lea, Sfântul Victor, şi una de călugăriţe.

În literatura patristică, Sfântul Ioan Casian a folosit și introdus în Occident patericul, adică disciplina literară în care ideile principale ale vieții monahale sunt îmbrățișate prin convorbiri sau discursuri reale ori imaginare rostite de către părinții de seamă ai mănăstirilor din Orient.

Personalitatea sa este o carte de vizită a demnităţii ortodoxe româneşti în Europa creştină de astăzi, deoarece prin Sfântul Ioan Casian arătăm că noi, românii, am participat la fondarea culturii şi spiritualităţii civilizaţiei creştine europene de astăzi.

În acest sens sunt de reținut cuvintele Arhiepiscopului Bernard Panafieu cu prilejul pelerinajului din 2002 de la Iași, când de sărbătoarea Sfintei Parascheva, la inițiativa Mitropolitului de atunci al Moldovei și Bucovinei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au fost aduse moaștele Sfântului Ioan Casian de la Mănăstirea Saint Victor din Marseille: „Când a plecat de la dumneavoastră, Sfântul Casian era un tânăr teolog foarte înzestrat. Acum, după 16 secole, noi vi-l aducem ca să-l cunoașteți și să-l venerați ca sfânt”.