Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Theologica Vremea colindelor

Vremea colindelor

Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 22 Dec, 2018

Am intrat în timpul feeric al colindelor care vestesc bucuria Naşterii Domnului. Acum trăim fericirea copilului din noi care îl primeşte prin colind pe Domnul Iisus Hristos, Care vine în lume ca „Prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci”.

Colindele sunt o Biblie deschisă, cuprinsul lor fiind unul adânc teologic, redând cu claritate adevărul de credinţă al Naşterii Domnului. Ele redau conţinutul biblic în cuvinte simple, însă nu în înţelesuri simpliste, fiind de o frumuseţe literară inegalabilă şi de un deosebit har poetic. Din conţinutul lor transpar bunătatea şi simţirea curată a credincioşilor Bisericii noastre. Ascultându-le, ne minunăm de bogăţia sufletească, forţa creatoare şi tăria de cuget cu care poporul nostru, autorul colindelor, a înţeles Evanghelia şi L-a primit cu dragoste, recunoştinţă şi duioşie pe Pruncul Iisus, Mântuitorul lumii. Prin colinde ni se transmite mesajul Întrupării Fiului lui Dumnezeu.

Adevărul dogmatic cu privire la Naşterea Domnului şi la Maica Sa este bine precizat cu multă claritate şi limpezime în colinde. În Sfânta Scriptură, pasajele evanghelice prezintă pe scurt istorisirea Naşterii Domnului, apoi drumul la Betleem şi călătoria în Egipt, dar poporul român a înţeles că drumul este foarte lung şi destul de anevoios pentru o tânără care e gata să nască şi de aceea în colinde a brodat o mulţime de întâmplări şi fapte minunate. Colindele sunt colorate literar cu descrierea împrejurărilor şi a Ţinutului Sfânt, Betleemul, relatează despre venirea şi închinarea păstorilor, a magilor, apoi auzim despre imnurile îngereşti, mânia şi faptele înspăimântătoare ale lui Irod cu omorârea pruncilor, fuga în Egipt ş.a. În ele se arată grija neobosită a credincioşilor pentru Pruncul Sfânt, Căruia Îi vorbesc blând, Îi caută un sălaş călduros pentru naştere, precum şi îmbrăcăminte împărătească. În noaptea de Ajun spre Crăciun vin colindătorii care transformă întreaga localitate în biserică, repertoriul colindelor cuprinzând comuniunea directă cu Cerul.

Referindu-se la obiceiul românilor de a colinda, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spune: Această tradiţie frumoasă este, de fapt, o reînnoire a chemării fiecărui creștin de a fi asemenea îngerilor şi păstorilor de la Betleem, adică vestitor sau apostol al iubirii milostive a lui Hristos în lume. De aceea, Biserica ne îndeamnă pe toţi să devenim colindători, martori şi vestitori ai venirii lui Hristos-Mesia în lume, pentru a dărui lumii pace şi bucurie, mântuire şi viaţă eternă!”