Scurtul voiaj intersemestrial s-a desfășurat în cadrul programului de tutoriat al facultății, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Cu acest prilej, studenții teologi din metropola Moldovei au avut ocazia să cunoască, la fața locului, viața Bisericii Ortodoxe Române din diaspora europeană și să înțeleagă mai bine modul în care Biserica își desfășoară misiunea duhovnicească în rândul credincioșilor români răspândiți în Europa, confruntându-se cu realități diferite față de cele din România.
Marți, 11 februarie, grupul de teologi a vizitat campusul Universității „Ludwig Maximilian” din München, precum și Institutul de Teologie Ortodoxă din cadrul renumitei instituții academice. Aici, au fost întâmpinați de părintele profesor dr. Daniel Benga, care le-a oferit o prezentare a istoricului universității, a departamentului de teologie ortodoxă - singurul de acest fel din Germania -, precum și a orașului München. Ulterior, studenții au fost însoțiți într-un tur al principalelor obiective turistice din centrul metropolei.
În după-amiaza aceleiași zile, grupul a vizitat Centrul Bisericesc Ortodox Român din oraș, unde a fost primit de Preasfințitul Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului. Ierarhul le-a prezentat studenților noul Așezământ bisericesc și le-a vorbit despre viața comunității ortodoxe românești din München.
Miercuri, în cea de-a doua zi a călătoriei, studenții au vizitat Nürnbergul, cel de-al doilea mare oraș al Bavariei. Prima oprire a fost la Muzeul-Memorial al Procesului de la Nürnberg, unde a avut loc unul dintre cele mai importante momente de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Ulterior, grupul a ajuns la Centrul Mitropolitan, unde a primit binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Serafim. În catedrala ocrotită de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, ierarhul le-a vorbit studenților despre trecutul și prezentul Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, care anul trecut a împlinit 30 de ani de la înființare. Turul catedralei - pictată de maestrul Grigore Popescu - s-a încheiat cu o agapă oferită de maicile de la Mănăstirea „Sfinții Martiri Brâncoveni”.
După-amiaza a fost dedicată vizitării principalelor biserici istorice din oraș: „Sfântul Laurențiu” și „Sfântul Sebaldus” unde se află racla cu moaștele ocrotitorului spiritual al metropolei francone. Ziua s-a încheiat cu un tur al orașului medieval, odinioară reședința împăraților romano-germani.
Joi, excursia a continuat cu vizitarea Reședinței Regale din München și a Pinacotecilor - cele mai importante muzee de artă din sudul Germaniei. Vineri, călătoria de studii se încheie, iar studenții se întorc la Iași.
În zilele de 8 și 9 martie a avut loc prima vizită pastorală în Islanda a Preasfințitului Părinte Nectarie, Episcopul ortodox român al Irlandei și Islandei. Vizita a fost organizată de Parohia ortodoxă românească din Reykjavik, capitala acestei țări, în colaborare cu Asociația „România Nordică”, cea mai reprezentativă organizație a românilor din insulă.
Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, s-a aflat la finalul săptămânii trecute în vizită pastorală în centrul Regatului Norvegiei. În prima sâmbătă din Postul Mare, a Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron, 8 martie, ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie cu pomenirea celor adormiți în parohia românească din orașul norvegian Ålesund, bucurându-se atât de prezența la slujbă a enoriașilor români, cât și a tinerilor norvegieni convertiți la Ortodoxie sau catehumeni. La finalul Liturghiei, Preasfințitul Părinte Macarie le-a oferit daruri atât copiilor de la școala parohială, coordonați de preotul Marius-Cristian Alexe și de prezbitera Nicoleta Alexe, cât și membrilor Centrului de Tineret „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”.
Preasfințitul Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei, a săvârșit duminică, 9 martie, Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală „Intrarea Maicii Domnului în biserică” din Madrid, avându-i alături pe preoții și diaconii catedralei.
Primul popas duminical din Postul Sfintelor Paşti, 9 martie, a fost prilej de bucurie duhovnicească pentru credincioşii ortodocşi români din Statele Unite ale Americii. Pictura Catedralei Mitropolitane românești din oraşul Chicago a fost sfinţită de un sobor de ierarhi, în frunte cu Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi.
Duminica a 2-a din post (a Sfântului Grigorie Palama) Marcu 2, 1-12 În vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de
Umanismul, așa cum ni‑l prezintă istoria ultimelor secole, a pus în centrul atenției omul, uitând de raportarea lui la Creator. Însă „emanciparea” realizată nu a condus la împlinirea omului, la fericirea
Fraților, prin credință, Moise, când s-a făcut mare, n-a voit să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai bine să pătimească cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă dulceața cea trecătoare a
Sfântul Benedict, al cărui nume înseamnă binecuvântat, era din cetatea Nursia, Italia, nu departe de Roma. S-a născut în anul 480 din părinţi dreptcredincioşi, cu bună stare. Fiind
Sfântul Grigorie Palama, Capitole despre rugăciune și curăția inimii, 3, în Părinți și Scriitori Bisericești (2022), vol. 21, pp. 416-417 „(...) De aceea, cel care prin purtarea de grijă în vremea
Ne-am obișnuit cu comemorările din fiecare an ale Bisericii noastre ortodoxe, care marchează atât momente istorice, cât și liturgice, dogmatice sau spirituale, încercând să trezească conștiința credincioșilor spre o viață activă și unitară din perspectiva mesajului pe care îl transmite.
Unii călugări din mănăstirile athonite, numiţi şi isihaşti, au ajuns să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu. Dar adversarii lor respingeau posibilitatea vederii lui Dumnezeu de către om, negau distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, excluzând orice posibilitate de comuniune reală a omului cu Dumnezeu. Cel care a luat iniţiativa de a le răspunde acestora a fost Sfântul Grigorie Palama, care a vorbit despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii cu Dumnezeu, afirmând că nu există natură (fiinţă) nelucrătoare care să nu se manifeste în afară prin energii. Sfântul, pentru care isihasmul devenise un mod de viaţă, a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu, ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
