Organizarea Bisericii Ortodoxe Române în istorie şi azi

De multe ori în spaţiul public se vorbeşte despre Biserica Ortodoxă Română fără o cunoaştere exactă a organizării ei. Pentru a descoperi acest lucru, fiecare dintre noi este doar la un clik distanţă: accesând site-ul patriarhia.ro, în secţiunea Structura BOR, găsim foarte uşor cum este organizată Orto­do­xia românească.

Biserica Ortodoxă Română este parte a Ortodoxiei universale, fiind una dintre Bisericile autocefale care împreună alcătuiesc Biserica Ortodoxă. Ea este Biserică autocefală din a doua jumătate secolului 19, când după Unirea Principatelor din 1859 era necesar să se facă şi unirea bisericească a celor două mitropolii din Ţara Românească (Ungro­vlahia) şi Moldova, dependente canonic de Patriarhia Ecumenică din Constantinopol.

La 3 decembrie 1864, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza s-a proclamat autocefalia (independenţa) Bisericii Ortodoxe din România și constituirea unui Sinod general, iar la 11 ianuarie 1865 s-a acordat Mitropolitului Nifon al Ungrovlahiei titlul de Mitropolit primat.

În 1872 s-a elaborat Legea Organică, prin care s-a constituit Sfântul Sinod, cea mai înaltă autoritate în Biserica Ortodoxă Română. Era alcătuit din Mitropolitul primat ca președinte, din Mitropolitul Moldovei, cu sufraganii lor, episcopii de Râmnic, Buzău, Argeș și respectiv Roman, Huși și Dunărea de Jos (Galați) - înființată în 1864 - și câte un arhiereu-vicar la fiecare eparhie.

Patriarhul ecumenic Ioachim al 4-lea al Constantinopolului a dat la 25 aprilie 1885 un tomos de recunoaştere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe din România.

Structurile bisericeşti ortodoxe din teritoriile româneşti care s-au unit cu Regatul României în anul de graţie 1918 au devenit parte a Bisericii Ortodoxe Române.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât la 4 februarie 1925 să înființeze Patriarhia Română, iar Mitropolitul primat să fie ridicat la treapta de Patriarh. Legea pentru înființarea Patriarhiei a fost promulgată la 25 februarie 1925, iar la 1 noiembrie 1925 au avut loc învestitura și înscăunarea primului Patriarh Miron Cristea. S-au înființat câteva eparhii noi: Oradea, Cluj, Constanța, Maramu­reș, Timișoara și o Episcopie misionară pentru românii ortodocși din America.

Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, Patriarhia Română avea următoarea organizare administrativ-teritorială: I. Mitropolia Ungrovlahiei cu următoarele eparhii sufragane: București, Râmnic-Noul Severin, Buzău, Argeș, Tomis (Constanța); II. Mitropolia Moldovei și Sucevei, cu eparhiile Iași, Roman, Huși, Dunărea de Jos (Galați); III. Mitropolia Ardealului, cu eparhiile Sibiu, Arad, Caran­se­beș, Oradea, Cluj; IV. Mitropolia Bucovinei, cu eparhiile Cernăuți, Hotin (Bălți), iar din 1938 și Maramureș (Sighet); V. Mitropolia Basarabiei, cu eparhiile Chișinău și Cetatea Albă (Ismail). Exista apoi o Episcopie a Armatei, din 1921 (cu sediul în Alba-Iulia), și Episcopia Misionară pentru românii din America (cu sediul în Detroit) din 1934.

În zilele de 19-20 octombrie 1949, Sfântul Sinod a votat Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, care prevedea următoarea organizare: I. Mitropolia Ungrovlahiei, cu eparhiile: Arhiepiscopia Bucureștilor, Arhiepiscopia Tomisului și Dunării de Jos (cu sediul la Galați), Episcopia Buzăului; II. Mitropolia Moldovei și Sucevei, cu Arhiepiscopia Iașilor, Episcopia Romanului și Hușilor; III. Mitropolia Ardealului, cu Arhiepiscopia Sibiului, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Episcopia Alba-Iuliei (înființată în 1975), Episcopia Oradiei; IV. Mitropolia Olteniei, cu Arhiepiscopia Craiovei și Episcopia Râmnicului și Argeșului; V. Mitropolia Banatului, cu Arhiepiscopia Timișoarei și Caransebeșului și Episcopia Aradului.

Pentru credincioșii ortodocși români care trăiau peste hotare s-au organizat: Arhiepiscopia Misionară Ortodoxă Română din Statele Unite și Canada, cu sediul la Detroit, și Arhiepiscopia Misionară Ortodoxă Romană pentru Europa Centrală și Occidentală, cu sediul la Paris.

După 1989 s-au reînființat unele eparhii desființate în 1948. S-au înființat eparhii noi în ţară şi în diaspora românească pe care le regăsim în actuala organizare a Bisericii Ortodoxe Române.

În decembrie 1992 a fost reactivată Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei.

Biserica Ortodoxă Română este organizată astăzi ca Patriarhie, cu titulatura PATRIARHIA ROMÂNĂ, care cuprinde eparhii (arhi­episcopii și episcopii) grupate în mitropolii, precum şi alte unităţi în interiorul sau în afara graniţelor României, după cum urmează:

I. MITROPOLIA MUNTENIEI ȘI DOBROGEI cu eparhiile: Arhiepiscopia Bucureștilor, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Târgo­viștei, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Episcopia Sloboziei și Călărașilor, Episcopia Alexandriei și Teleormanului, Episcopia Giurgiului şi Episcopia Tulcii.

II. MITROPOLIA MOLDOVEI ȘI BUCOVINEI cu eparhiile: Arhiepiscopia Iașilor, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului şi Episcopia Hușilor.

III. MITROPOLIA ARDEALULUI cu eparhiile: Arhiepiscopia Sibiului, Arhiepiscopia Alba Iuliei, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, Episcopia Covasnei și Harghitei şi Episcopia Devei și Hunedoarei.

IV. MITROPOLIA CLUJULUI, MARAMU­RE­ȘULUI ȘI SĂLAJULUI cu eparhiile: Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului şi Episcopia Sălajului.

V. MITROPOLIA OLTENIEI cu eparhiile: Arhiepiscopia Craiovei, Arhiepiscopia Râmnicului, Episcopia Severinului și Strehaiei şi Episcopia Slatinei și Romanaților.

VI. MITROPOLIA BANATULUI cu eparhiile: Arhiepiscopia Timișoarei, Arhiepiscopia Aradului şi Episcopia Caransebeșului.

VII. MITROPOLIA BASARABIEI, AUTONOMĂ ȘI DE STIL VECHI ȘI EXARHAT AL PLAIURILOR cu eparhiile: Arhiepiscopia Chi­șinăului, Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail) şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria (fostă Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria).

VIII. MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A EUROPEI OCCIDENTALE ȘI MERIDIONALE cu eparhiile: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei şi Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei.

IX. MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A GERMANIEI, EUROPEI CENTRALE ȘI DE NORD cu eparhiile: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului şi Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord.

X. MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A CELOR DOUĂ AMERICI cu eparhiile: Arhi­episcopia Ortodoxă Română a Statelor Unite ale Americii şi Episcopia Ortodoxă Română a Canadei.

Sub autoritatea directă a Patriarhiei Române sunt şi eparhiile: Episcopia Daciei Felix, Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria şi Episcopia Ortodoxă Română a Australiei și Noii Zeelande.

Vicariatul Ortodox Ucrainean de pe teritoriul țării noastre se află sub autoritatea directă a Patriarhiei Române.

Reprezentanţe și comunități ale Patriarhiei Române în străinătate: Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte (Așe­ză­mân­tul Românesc de la Ierusalim; Așezământul Românesc de la Ierihon cu Centrul de Studii și Pele­rinaje „Sfântul Cuvios Ioan Iacob”, Așeză­mântul Românesc de la Iordan); Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene (Bruxelles, Belgia), Comunitatea Ortodoxă Română din Sofia (Bulgaria), Comunitatea Ortodoxă Română din Turcia (Istanbul), Comunitatea Ortodoxă Română din Africa de Sud (Johannesburg), Comunitatea Ortodoxă Română din Cipru (Nicosia), Reprezentanța Patriarhiei Române de la Tokyo (Japonia) și Comunitatea Ortodoxă Română din Osaka (Japonia), Comunitatea Ortodoxă Română din Siria (Damasc), Comunitatea Ortodoxă Română din Croația (Zagreb), Parohia Ortodoxă Română din Ljubljana (Slovenia) şi Parohia Ortodoxă Română din Dubai (Emiratele Arabe Unite).

Unități ortodoxe române din străinătate, care păstrează legături spirituale și culturale cu Patriarhia Română: Așezămintele Românești din Sfântul Munte Athos (Prodromu, Lacu și alte schi­turi sau chilii), precum şi alte unităţi asemă­nătoare acestora.

Informaţiile sunt de pe site-ul patriarhia.ro şi din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2022.