Har, pace şi bucurie de la Dumnezeu, iar de la noi, părintești binecuvântări!
Ca slujitor al Bisericii lui Hristos în vrednicia de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, în temeiul prevederilor art. 25 alin. 6 și art. 133 alin. 2 din Statutul pentru organizarea şi funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, aducem la cunoștință că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din ziua de miercuri, 5 februarie 2025, a ales în postul vacant de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului pe preacuviosul părinte arhimandrit Nectarie (Ionel) Clinci, starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Apreciind că preacuviosul părinte arhimandrit Nectarie (Ionel) Clinci, în cei 30 de ani de viață monahală și 28 de ani de slujire clericală, precum și în ascultările de muzeograf și responsabil cu magazinul de obiecte bisericești, de slujitor, de duhovnic și de exarh de zonă al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, dar și de egumen și stareț la Mănăstirea Sihăstria Putnei din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, a dovedit chemare pentru viața monahală și slujirea preoțească, hărnicie în desfășurarea activităților misionare și pastoral-liturgice, râvnă pentru buna administrare a patrimoniului bisericesc și pentru promovarea de acțiuni cultural-educative, multă experiență administrativă obținută în slujirile din organismele administrative bisericești, bune aptitudini în formarea duhovnicească a clerului și credincioșilor, precum și preocupare constantă pentru pastorația credincioșilor ortodocși;
Ținând seama că propunerea preacuviosului părinte arhimandrit Nectarie (Ionel) Clinci pentru a fi ales în postul vacant de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului a fost făcută de Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, în consultare cu Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1, 2, 5, 6 și 7 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române;
În urma examinării canonice a preacuvioșiei sale, în conformitate cu prevederile art. 130 alin. 12 şi art. 131 alin. 6 din Statut şi a constatării de către Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină a Sfântului Sinod că preacuvioşia sa întrunește condițiile canonice pentru ridicarea la slujirea arhieriei, prevăzute în art. 130 alin. 4 din Statut (hotărârea sinodală nr. 794 din 5 februarie 2025), Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din ziua de miercuri, 5 februarie 2025, l-a ales prin vot secret pe preacuviosul părinte arhimandrit Nectarie (Ionel) Clinci în postul vacant de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului (punctul 4 al hotărârii sinodale nr. 676 din 5 februarie 2025) și a aprobat să poarte titulatura de Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania (punctul 5 al hotărârii sinodale nr. 676 din 5 februarie 2025).
Pentru împlinirea rânduielilor canonice și statutare bisericești, cele de mai sus se prezintă spre știință tuturor celor de față, precum și întregului cler, monahilor și tuturor credincioșilor din Patriarhia Română, astăzi, duminică, 16 februarie 2025, în ziua hirotoniei întru arhiereu a preacuviosului părinte arhimandrit Nectarie (Ionel) Clinci și a instalării sale ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, cu titulatura de Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania.
Din partea Preasfinției Sale așteptăm, așa cum prevede Canonul 34 Apostolic, cinstire şi ascultare față de chiriarhul său, Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, față de Patriarhul României și față de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, să lucreze în comuniune cu ceilalți ierarhi și să-și îndeplinească cu responsabilitate misiunea la care a fost chemat în calitate de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, să arate iubire față de Biserică și de neamul românesc, să apere și să promoveze valorile credinței creștine ortodoxe, să arate grijă părintească pentru parohii și mănăstiri, să sprijine cultura creștină și să ocrotească patrimoniul bisericesc, să manifeste dragoste părintească față de clerul și dreptcredincioșii creștini mireni, tineri și vârstnici, precum și să coopereze cu autoritățile de stat pentru binele Bisericii Ortodoxe Române și al poporului român, făcându-se tuturor călăuză întru păstrarea neștirbită a dreptei credințe și a rânduielilor Bisericii noastre străbune.
Încredințăm pe Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, milostivirii Preasfintei Treimi, rugăciunilor Maicii Domnului, Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, Sfântului Cuvios Iraclie din Basarabia, Sfântului Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, precum și ale tuturor Sfinților;
Și, astfel, cu un cuget și cu o inimă, împreună să preamărim pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea deofiinţă și nedespărțită. Amin!
Președintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
† Daniel
Arhiepiscopul Bucureștilor,
Mitropolitul Munteniei și Dobrogei,
Locțiitorul tronului
Cezareei Capadociei și
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Act patriarhal de confirmare nr. 1/2025 emis în temeiul hotărârii sinodale nr. 676 din 5 februarie 2025, potrivit prevederilor art. 25 alin. 6 și art. 133 alin. 2 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, și făcut public duminică, 16 februarie 2025, în Catedrala Patriarhală din București.
Între evenimentele luminoase și importante ale Anului Centenar al Patriarhiei Române, s-a adăugat, în Duminica Ortodoxiei, sărbătoarea împlinirii a 35 de ani de slujire arhierească a Preafericitului nostru Părinte Daniel, Patriarhul României.
Pastorala la Duminica Ortodoxiei Preacuvioși și Preacucernici Părinți, Iubiți frați și surori în Domnul, Prima duminică din Sfântul și Marele Post, numită Duminica
Preacucernici Părinți, Îndurerată familie și întristată adunare, Cu întristare am primit vestea trecerii din această viață a poetului, scriitorului, jurnalistului și omului de cultură Vladimir
Am aflat cu întristare despre trecerea din această viață a părintelui Dumitru Lungu, în ziua de duminică, 23 februarie 2025. După o activitate pastoral-misionară îndelungată, de aproape 56 de ani, părintele Dumitru s-a mutat în Împărăția lui Dumnezeu, întru veșnica sa odihnă.
Duminica a 2-a din post (a Sfântului Grigorie Palama) Marcu 2, 1-12 În vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de
Umanismul, așa cum ni‑l prezintă istoria ultimelor secole, a pus în centrul atenției omul, uitând de raportarea lui la Creator. Însă „emanciparea” realizată nu a condus la împlinirea omului, la fericirea
Fraților, prin credință, Moise, când s-a făcut mare, n-a voit să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai bine să pătimească cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă dulceața cea trecătoare a
Sfântul Benedict, al cărui nume înseamnă binecuvântat, era din cetatea Nursia, Italia, nu departe de Roma. S-a născut în anul 480 din părinţi dreptcredincioşi, cu bună stare. Fiind
Sfântul Grigorie Palama, Capitole despre rugăciune și curăția inimii, 3, în Părinți și Scriitori Bisericești (2022), vol. 21, pp. 416-417 „(...) De aceea, cel care prin purtarea de grijă în vremea
Ne-am obișnuit cu comemorările din fiecare an ale Bisericii noastre ortodoxe, care marchează atât momente istorice, cât și liturgice, dogmatice sau spirituale, încercând să trezească conștiința credincioșilor spre o viață activă și unitară din perspectiva mesajului pe care îl transmite.
Unii călugări din mănăstirile athonite, numiţi şi isihaşti, au ajuns să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu. Dar adversarii lor respingeau posibilitatea vederii lui Dumnezeu de către om, negau distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, excluzând orice posibilitate de comuniune reală a omului cu Dumnezeu. Cel care a luat iniţiativa de a le răspunde acestora a fost Sfântul Grigorie Palama, care a vorbit despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii cu Dumnezeu, afirmând că nu există natură (fiinţă) nelucrătoare care să nu se manifeste în afară prin energii. Sfântul, pentru care isihasmul devenise un mod de viaţă, a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu, ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
