„Prin sfinții români, poporul nostru are în cer mai mulți mijlocitori”

Biserica Ortodoxă Română a celebrat astăzi, 22 iunie, Duminica Sfinților Români, în această zi fiind pomenit și Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești. Cu acest prilej, în cuvântul de învățătură rostit la finalul Sfintei Liturghii săvârșite în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vorbit despre semnificația sărbătorii tuturor celor bineplăcuți Domnului din neamul nostru și a prezentat aspecte din viața și lucrarea sfântului ierarh pomenit.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit mai întâi despre semni­fi­cațiile Duminicii Sfinților Români, prezentând motivul instituirii acestei sărbători.

„Astăzi, Biserica noastră celebrează Duminica Sfinților Români. Începutul prăznuirii acestei sărbători s-a făcut în anul 1992, când, în ședința de lucru din 19-20 iunie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Duminica a 2-a după Pogorârea Sfântului Duh să fie Duminica Sfinților Români. Dacă în Duminica Tuturor Sfin­ților îi pomenim împreună pe toți sfinții cunoscuți și necunoscuți, din toate popoarele și din toate timpurile, la Duminica Sfinților Români ne aducem aminte de toți cei care au predicat Evanghelia lui Hristos și au trăit în sfințenie pe pământul țării noastre, începând cu Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat. (...) Astăzi pomenim comuniunea sfinților români cunoscuți și ne­cunos­cuți, care au postit mult și s-au rugat mult, au mărturisit credința în vremuri grele, au construit biserici și mănăstiri, au născut, crescut și educat copii în iubirea lui Hristos și în iubirea de Biserică și neam. Prin sfinții români, poporul nostru are în cer mai mulți mijlocitori sau rugători înaintea Preasfintei Treimi, pentru ca el să-și păstreze credința ortodoxă, să o transmită genera­țiilor viitoare, să cultive sfințenia vieții și faptele iubirii milostive. În calendarul Bisericii Ortodoxe Române nu există nici o lună în care să nu fie pomenit cel puțin un sfânt din neamul nostru, însă astăzi sunt pomeniți toți sfinții români împreună, cei canonizați de Biserică și cei necunoscuți pe nume de către oameni, dar pe care Dumnezeu îi cunoaște că sunt sfinți. În calendar sunt trecuți până în prezent aproape 200 de sfinți români. Și anul acesta 16 noi sfinți români au fost proclamați ca sfinți duhovnici și mărturisitori în timpul perioadei comuniste. În toamnă urmează să avem și patru sfinți români athoniți, iar pentru anul următor sunt prevăzute canonizări pentru mai multe femei sfinte, care, de-a lungul veacurilor, în poporul român au arătat credință ortodoxă și au trăit în rugăciune, în viață curată și în dragoste de Biserică și de neam”, a spus Preafericirea Sa.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre specificul credinței românilor, întemeiată pe predica Sfinților Apostoli Andrei și Filip și continuată prin lucrarea misionarilor.

„Creștinismul primit și cultivat de poporul român pe când acesta se forma ca popor nou în istorie este un creștinism ortodox răsăritean ­latin cu rădăcini adânci în sufletul poporului român. De aceea el a rezistat în timpul invaziilor popoarelor migratoare și în timpul multor presiuni prozelitiste ulterioare, religioase și ideologice. Faptul că toți românii vorbesc o limbă de origine latină, iar cei mai mulți mărturisesc cre­din­ța creștină ortodoxă răsăriteană, îi ajută să nu despartă Crucea de ­Înviere și nici suferința de speranță, dar și să iubească tradiția creștină bimilenară a po­porului român mai mult decât orice ideologie politică sau filosofică efemeră. (...) Trebuie să mulțumim astăzi lui Dumnezeu mai ales pentru darurile Duhului Sfânt revărsate în sfinții din poporul român, daruri pe care ei le-au cultivat prin credință și nevoință sau osteneală, prin rugăciune și fapte bune”, a evidențiat ­Patriarhul României. 

În a doua partea a cuvântului său, Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat aspecte din viața și lucrarea pastorală ale Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești, pomenit în această zi.

„Sfântul Grigorie Dascălul a fost remarcat de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica, ce l-a rugat să accepte să fie numit Mitropolit al Țării Românești, dar el n-a dorit. Până la urmă a fost sfătuit de mai mulți să accepte această propunere, încât la 10 ianuarie 1823 a fost ridicat la rangul de Mitropolit al Țării Româ­nești. Starea mitropoliei, după Revoluția din 1821 și după Războiul ruso-turc, era jalnică. De aceea, el a așezat ierarhi vrednici în scaunele de la Argeș, Râmnic și Buzău, zidind noi biserici, hirotonind preoți cucernici și gospodărind cu chibzuială bunurile mitropoliei, întemeind și noi școli de luminare a poporului, oferind școlarilor cărți pentru zidire duhovnicească. A ajutat pe mulți săraci, văduve și orfani. Șirul bi­ne­cuvânta­ților ani de păstorie a fost curmat de suferințele unui exil de peste patru ani și jumătate. (...) În 22 august 1833 s-a întors la București și aici a început reînnoirea bisericii mitropoliei, lucrările de consolidare și restaurare a catedralei înche­indu-se la câțiva ani după mutarea sa la Domnul din ziua de 22 iunie 1834. El a rămas în memoria Bisericii ca un ierarh harnic, vrednic, smerit și foarte înțelept, iar pentru viața sa curată și pentru multele sale acti­vități misionare, mai ales traducerea de lucrări patristice, a fost trecut în rândul sfinților în anul 2005 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar în anul următor, 2006, s-a făcut proclamarea canonizării sale în Catedrala Patriarhală din București. Racla cu moaștele sale a fost dusă la Mănăstirea Căldărușani, unde se află și ­astăzi”, a spus Preafericirea Sa.