Sărbătorirea hramului istoric al Catedralei Patriarhale

Catedrala Patriarhală din București și-a serbat astăzi, 21 mai 2025, hramul istoric închinat Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Altarul de vară de pe Colina Bucuriei, înconjurat de un sobor impresionant de arhierei, preoți și diaconi. La finalul slujbei, Patriarhul României i-a felicitat pe câștigătorii Concursului național catehetic „Mărturisirea jertfelnică a dreptei credințe - moștenirea unui secol de Patriarhat pentru copii și tineri” și pe cei ai Concursului național „Icoana ortodoxă - lumina credinței”, care au fost premiați în seara precedentă.

În ziua de cinstire a Sfinților Împărați Constantin și Elena, credincioși din Capitală și pelerini veniți din mai multe zone ale țării și-au îndreptat pașii către Dealul Patriarhiei pentru a-i cinsti pe primii ocrotitori ai Catedralei Patriarhale. Începând cu orele dimineții, au fost purtate în procesiune moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, aflate în tezaurul sacru al Catedralei Patriarhale, care au fost așezate spre cinstire în „Baldachinul Sfinților”.

Alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-au rugat la Sfânta Liturghie: Înaltprea­sfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgo­viștei, Mitropolit onorific și Exarh patriarhal; Înal­t­prea­sfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleor­ma­nului; Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix; Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei; Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În cuvântul rostit după lecturile scripturistice din Faptele Apostolilor și Evanghelia după Ioan, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre lucrarea Sfinților Mari Împărați Constantin și Elena de răspândire a creștinismului și de apărare și sprijinire a Bisericii Mântuitorului, evidențiind mai întâi asemănarea acestei lucrări cu slujirea misionară a Sfântului Apostol Pavel. „Troparul Sfinților Împărați Constantin și Elena este deosebit de semnificativ, în textul acestuia concentrându-se specificul chemării deosebite a împăratului Constantin pentru a dărui libertate creștinilor, pentru a construi o nouă cetate împărătească și pentru a face o lucrare apostolică, misionară. El este chemat la o lucrare voită de Dumnezeu, ca și Sfântul Apostol Pavel, care din prigonitor al Bisericii a devenit cel mai mare misionar al ei. Prin analogie, Sfântul Constantin cel Mare este chemat să ajute Biserica lui Hristos după o perioadă lungă de persecuții împotriva creștinilor întreprinse de împărații romani păgâni. Așadar, el este primul împărat roman creștin. El nu este împotriva creștinismului, ci mai mult decât atât, nici nu este indiferent sau neutru, ci devine protector și ajutător al creștinismului. De aceea, el este numit un apostol al lui Hristos între împărați și este cinstit ca un apostol, pentru că a iubit ca Sfinții Apostoli pe Hristos și Biserica Lui și a lucrat pentru binele Bisericii. (...) La citirea Apostolului s-a vorbit despre convertirea Sfântului Pavel tocmai pentru a se arăta asemănarea între această convertire și faptul că Sfântul Constantin a fost și el chemat în mod minunat să devină slujitor al lui Hristos și al Bisericii Sale. În acest sens, în sala «Europa Christiana» a Palatului Patriarhiei se află două picturi mari în mozaic. Prima reprezintă convertirea Sfântului Pavel în fața porților Damascului, iar cealaltă pictură îl reprezintă pe Sfântul Constantin cel Mare, în apropierea Romei, când la 28 octombrie 312 a văzut în timpul zilei pe cer semnul Sfintei Cruci și cuvintele «In hoc signo vinces», cu o zi înainte de războiul pe care trebuia să-l poarte împotriva împăratului Maxențiu”, a spus Preafericirea Sa.

Lucrarea reparatorie a Sfântului Împărat Constantin cel Mare

Întâistătătorul Bisericii noastre a detaliat apoi măsurile întreprinse de Sfântul Împărat Constantin cel Mare pentru înlăturarea sau ameliorarea suferințelor provocate de perse­cuțiile împotriva creștinilor, precum și modul în care legislația imperială s-a modificat sub influența creștinismului. „Constantin cel Mare, văzând că a biruit o armată mai numeroasă decât a lui, și-a dat seama că ajutorul a venit direct de la Iisus Hristos. De aceea a devenit iubitor de Hristos și ajutător al creștinilor. În anul 313, împreună cu împăratul Liciniu, emite Edictul de la Milano prin care acorda libertate religioasă tuturor cetățenilor. Mai mult, Sfântul Constantin cel Mare a dăruit Bisericii averile confiscate în timpul persecuțiilor, a adus din exil pe toți episcopii și preoții care au fost izgoniți, a dăruit Bisericii chiar unele clădiri publice numite «basilica», sau «casa împăratului», pentru a deveni loc de rugăciune deoarece multe biserici au fost demolate în timpul persecuțiilor împăratului Dioclețian și mulți preoți au fost uciși. Deci, Sfântul Constantin a făcut o lucrare reparatorie. A plătit daunele făcute creștinilor de către împărații dinaintea lui, a dăruit Bisericii mijloace materiale pentru a ajuta pe săraci, pe orfani, pe văduve și a promulgat o mulțime de legi cu caracter social. A întărit familia creștină, a interzis adulterul și uciderea pruncilor sau avortul, care era o practică des întâlnită în imperiul roman păgân. În anul 321, Sfântul Constantin a instituit ziua de ­duminică drept zi de odihnă în întreg imperiul. Sfântul Constantin cel Mare a dat un caracter creștin legilor noi pe care le-a promulgat în imperiu. De pildă, el a interzis tortura, răstignirea celor pedepsiți, zdrobirea picioarelor sau arderea cu fierul roșu a corpului, pentru că toate acestea reprezentau umilirea chipului lui Dumnezeu în om. De la Sfântul Constantin cel Mare avem în legislația imperiului o mulțime de atitudini izvorâte din Evanghelia lui Hristos și din credința creștină, atitudini de apărare a demnității umane”, a explicat Preafericirea Sa.

Modele pentru împărați, regi și domnitori

Patriarhul României a vorbit, de asemenea, despre grija, prețuirea și evlavia celor doi împărați pentru Locurile Sfinte, modelul lor fiind urmat de numeroase capete încoronate, inclusiv în Țările Române prin ctitorirea de lăcașuri sfinte. „Lucrarea la Ierusalim a Sfintei Elena a arătat prețuirea pentru Locurile Sfinte. În icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena, între ei se află Sfânta Cruce. Aceasta se explică prin faptul că Sfântul Constantin a văzut Crucea pe cer, iar mama sa, Elena, a descoperit Crucea în pământ în anul 326. Acest lucru arată faptul că Sfânta Cruce leagă cerul și pământul, este scara pe care pământenii care cred în Hristos urcă duhovnicește la cer. Așadar, Sfântul Constantin și mama sa, Elena, au inaugurat cinstirea Locurilor Sfinte prin ctitorii și prin dorința de a aduna pelerini în rugăciune din toate popoarele. (...) Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt modele pentru toți împărații, regii și domnitorii creștini. Constantin se numea uneori «episcopul din afara Bisericii», care însă are grijă de Biserică. De asemenea, mama sa, Elena, este un model de educatoare. Ea l-a educat pe fiul său, l-a inspirat în toată lucrarea de conducere a imperiului și avea o deosebită evlavie. Sfinții Împărați Constantin și Elena au marcat o cotitură în istoria creștinismului. De aceea, foarte mulți domnitori la noi și soțiile lor purtau numele de Constantin sau Elena. (...) Biserica de alături a fost construită de Constantin Șerban Basarab și de aceea el a dorit ca ocrotitorii acestei biserici de mănăstire la început să fie Sfinții Împărați Constantin și Elena”, a afirmat Preafericirea Sa.

Evidențierea tinerilor misionari și a iconarilor bisericești

Așa cum este tradiția, la Sfânta Liturghie săvârșită în ziua hramului istoric au participat tineri îmbrăcați în costume tradiționale româ­nești și pictori bisericești, veniți din eparhii ale țării noastre, care s-au evidențiat în cadrul a două concursuri naționale organizate de Patriarhia Română. La finalul slujbei, Patriarhul României i-a felicitat mai întâi pe câștigătorii Concursului național catehetic „Mărturisirea jertfelnică a dreptei credinţe - moștenirea unui secol de Patriarhat pentru copii și tineri”. Părintele prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal la Sectorul teologic-educațional al Ad­ministrației Patriarhale, a oferit o scurtă descriere a concursului și a nominalizat grupurile catehetice câștigătoare din fiecare eparhie, iar reprezentanții fiecărui grup au fost fotografiați alături de Părintele Patriarh. „Câștigătorii acestui concurs au fost premiați aseară, iar acum s-au îmbrăcat frumos cu aceste costume populare românești și au obținut o frumoasă biruință prin diplomele pe care le-au primit. Îi felicităm pe cei care i-au pregătit și i-au însoțit, pe părinții și profesorii lor, și le dorim să fie câștigători în fiecare an la toate concursurile, fiindcă astfel se întăresc în credință și aduc bucurie familiei, Bisericii și societății. Se pare că la ora actuală Olimpiada de Religie din România este cea mai dinamică și iubită, pentru că îmbină știința cu credința și spiritualitatea cu cunoașterea intelectuală și practică”, a spus Preafericirea Sa.

La rândul său, Nicolae Hrițcu, consilier patriarhal la Sectorul cultură, pictură și restaurare al Administrației Patriarhale, a prezentat Concursul național „Icoana ortodoxă - lumina credinței”, ajuns la ediția a 14-a, și pe câști­gă­to­rii acestuia, care au fost binecuvântați și fe­licitați de Patriarhul României.

În încheiere, Preafericirea Sa a mulțumit tuturor celor care au contribuit la buna organizare și desfășurare a hramului istoric al Catedralei Patriarhale: clericilor slujitori, Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, Jandarmeriei Române, Poliției Române, Serviciului de Am­bulanță București-Ilfov, Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Poliției Locale București, sectoarelor teologic-educa­țional și cultură, pictură și restaurare, componenta Pictură, ale Administrației Patriarhale, precum și tuturor credincioșilor și pelerinilor care s-au rugat împreună la Dumnezeiasca Liturghie. Totodată, Părintele Patriarh Daniel i-a felicitat pe toți cei care poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena sau derivate ale acestora.