Sâmbătă, 15 februarie 2025, a avut loc, în sala de şedinţe a Protopopiatului Huşi, sub preşedinţia Preasfinţitului Părinte Episcop Ignatie, şedinţa anuală a Consiliului eparhial și a Adunării eparhiale a Episcopiei Huşilor.
Ziua a început la Catedrala Episcopală cu slujba Sfintei Liturghii, oficiată de ierarhul Huşilor. Soborul slujitorilor a fost alcătuit din părinţi consilieri eparhiali şi din membrii clerici ai Adunării eparhiale.
În deschiderea întrunirii, Părintele Episcop Ignatie a vorbit despre accentul pe care Biserica îl pune în toate activitățile sale pe sinergie: „Reflectăm împreună, fără să fim triumfaliști și să scoatem în evidență în mod exclusiv realizările, și la ceea ce am putea face pe viitor pentru a îmbunătăți misiunea și slujirea în Episcopia Hușilor. Aș vrea să medităm asupra unei realități cu care ne confruntăm cu toții, în sensul că aproape că a devenit un clișeu: ne-am obișnuit să auzim constatarea că trăim într-o societate profund dezbinată, fragmentată din varii motive. Componentele care duc la această fragmentare sunt diverse, inclusiv cele de natură religioasă. Biserica, prin slujirea ei, este chemată să ne aducă în atenție un concept pe care nu-l prea folosim, dar care are un sinonim în limbajul nostru colocvial: în Biserică punem foarte mare accent pe «sinergie». Sinonimul acestui cuvânt este «colaborare». Este mai profund să spunem «sinergie», care provine din limba greacă și înseamnă «împreună-lucrare». Ca oameni ai Bisericii ne străduim, în tot ceea ce facem, să avem această stare de sinergie, nu de clivaje. Nu vom reuși să ne asumăm această stare de sinergie la nivel personal, al vieții de familie sau acolo unde ne desfășurăm activitatea, atât timp cât fiecare vrea să fie un centru, iar ceilalți niște sateliți care se învârt în jurul lui. Este imposibil. Trebuie să găsim acel punct comun care să pună în mișcare energiile noastre bune, fiind atenți să nu ne poticnim în ceea ce ne diferențiază ca opinie, ca mod de comportament și de relaționare. Această sinergie este posibilă numai prin smerenie - una dintre virtuțile care, din păcate, lipsește; e un fel de rara avis, la fel ca și recunoștința”.
Preasfinția Sa a amintit că între sfinții recent canonizați de Biserica Ortodoxă Română se află și părintele Constantin Sârbu, ctitorul primului azil de bătrâni din Huși.
Apoi, au urmat prezentarea rapoartelor de activitate ale sectoarelor Centrului eparhial Huşi şi aprobarea lor de către membrii Adunării eparhiale.
În partea a doua a întâlnirii, membrii Adunării eparhiale, precum și invitații au luat cuvântul, confirmând susținerea pe care o acordă lucrării Bisericii în societate și dezvoltând diferite teme ce țin de prezența valorilor creștine în lumea de astăzi.
Realizatorii emisiunii „Universul Credinței” de la Televiziunea Română, Andrei‑Victor Dochia, Paula Tăbîrcă și Corneliu Matache, au primit joi, 13 martie 2025, distincții din partea Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pentru reflectarea în presă a evenimentelor care marchează Anul Centenar al Patriarhiei Române, informează Agenția de știri BASILICA.
În perioada 12-31 martie 2025, Muzeul Mitropolitan Iași găzduiește expoziția „Biserica este mereu în sufletul meu”, informează doxologia.ro. Lucrările expuse aparțin tinerelor talente Aylin Arsene și Iustina Butnaru, eleve la Școala Gimnazială „Elena Cuza” Iași, îndrumate de profesorii Stelian Șovan și Otilia Iutiș.
Marți, 11 martie 2025, Excelența Sa, domnul Cristian-Leon Țurcanu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova, a efectuat o vizită oficială la Reședința Mitropoliei Basarabiei din Chișinău, ne-a informat părintele consilier eparhial Ilie Cucu.
Sfântul Simeon Noul Teolog a fost prăznuit și în acest an cu multă evlavie în biserica din localitatea băcăuană Mănăstirea Cașin. După Sfânta Liturghie a fost săvârșit și un parastas pentru preotul Constantin Alupei, fost protoiereu de Onești, și pentru poeta Lidia Popița Stoicescu.
.jpg)
Duminica a 2-a din post (a Sfântului Grigorie Palama) Marcu 2, 1-12 În vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de
Umanismul, așa cum ni‑l prezintă istoria ultimelor secole, a pus în centrul atenției omul, uitând de raportarea lui la Creator. Însă „emanciparea” realizată nu a condus la împlinirea omului, la fericirea
Fraților, prin credință, Moise, când s-a făcut mare, n-a voit să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai bine să pătimească cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă dulceața cea trecătoare a
Sfântul Benedict, al cărui nume înseamnă binecuvântat, era din cetatea Nursia, Italia, nu departe de Roma. S-a născut în anul 480 din părinţi dreptcredincioşi, cu bună stare. Fiind
Sfântul Grigorie Palama, Capitole despre rugăciune și curăția inimii, 3, în Părinți și Scriitori Bisericești (2022), vol. 21, pp. 416-417 „(...) De aceea, cel care prin purtarea de grijă în vremea
Ne-am obișnuit cu comemorările din fiecare an ale Bisericii noastre ortodoxe, care marchează atât momente istorice, cât și liturgice, dogmatice sau spirituale, încercând să trezească conștiința credincioșilor spre o viață activă și unitară din perspectiva mesajului pe care îl transmite.
Unii călugări din mănăstirile athonite, numiţi şi isihaşti, au ajuns să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu. Dar adversarii lor respingeau posibilitatea vederii lui Dumnezeu de către om, negau distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, excluzând orice posibilitate de comuniune reală a omului cu Dumnezeu. Cel care a luat iniţiativa de a le răspunde acestora a fost Sfântul Grigorie Palama, care a vorbit despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii cu Dumnezeu, afirmând că nu există natură (fiinţă) nelucrătoare care să nu se manifeste în afară prin energii. Sfântul, pentru care isihasmul devenise un mod de viaţă, a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu, ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
