Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolit onorific și Exarh patriarhal, a slujit joi, 29 mai, în Catedrala Arhiepiscopală din Târgoviște, cu prilejul prăznuirii hramului istoric
Ședință de lucru a Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei
Ierarhii membri ai Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei s-au reunit marți, 20 mai, în ședință de lucru în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală din București. În cadrul lucrărilor prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au fost dezbătute mai multe propuneri de ordin liturgic și administrativ.
În ajunul hramului istoric al Catedralei Patriarhale, ierarhii Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei au participat la ședința de lucru. După intonarea troparului Învierii Domnului și rostirea apelului nominal, constatându-se îndeplinirea condițiilor statutare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat deschise lucrările Sinodului mitropolitan.
În cuvântul de deschidere rostit, Preafericirea Sa a prezentat punctele principale aflate pe ordinea de zi, făcând aprecieri cu privire la aspectele expuse.
„Ordinea de zi este destul de bogată, fiind în mod deosebit una de ordin liturgic. În primul rând este vorba despre propunerea de a introduce în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a «Duminicii Sfinților Athoniți». În Muntele Athos și la unele așezăminte care aveau legătură cu Sfântul Munte exista rânduiala ca această duminică să se cinstească după Duminica Tuturor Sfinților. Acum s-a făcut o solicitare, spunându-se în ce duminică din calendarul nostru poate fi celebrată această sărbătoare. Mai este o propunere de înscriere în calendar a sărbătorii dedicate sfinților din familia Sfântului Vasile cel Mare și de aprobare a troparului și condacului acestei noi sărbători. Familia Sfântului Vasile cel Mare are opt membri trecuți în rândul sfinților de mai multe Biserici, mai ales Biserica Greciei. E bine ca și noi să ne însușim această sărbătoare, pe care dorim să o avem anul următor, când celebrăm Anul omagial al pastorației familiei creștine, și să dăm exemplu această familie ca model de viețuire creștină. (...) Pe ordinea de zi se mai află două subiecte referitoare la bibliografia şi tematica pentru organizarea Gradului I clerical, apoi despre organizarea taberei «Tradiție şi noutate», ediția a VII-a, în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, totodată, o propunere pentru reactivarea unei mănăstiri şi, de asemenea, propunerea pentru ridicarea la rangul de arhimandriți a unor protosingheli”, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit şi despre procedura aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii noastre privind obținerea de fragmente din cinstitele moaște ale sfinților recent‑canonizați.
„Sfântul Sinod a hotărât deja că nu se dau moaște de sfinți nou‑canonizați oricum. Nu se face o epuizare a lor ca în alte Biserici, ci se păstrează tradiția românească a trupului întreg, cum sunt exemplele Sfintei Cuvioase Parascheva și Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Singurele excepții care se fac sunt pentru satul, comuna sau mănăstirea unde a viețuit sfântul respectiv. Pentru restul solicitărilor se oferă veșminte care au acoperit o vreme moaștele sfântului respectiv sau icoana sfântului. În caz contrar, se ajunge la pulverizarea moaștelor, ceea ce nu este respect. (...) În Arhiepiscopia Bucureștilor s-a stabilit ca acolo unde se primesc moaște ale sfinților pentru totdeauna, trebuie cel puțin o dată pe săptămână săvârșit Acatistul sfântului respectiv. De asemenea, nu se poate folosi nici numele lor în mod abuziv pentru diferite asociații sau fundații, ci numai cu aprobarea Sfântului Sinod. În Parlament este în discuție un amendament care aduce îmbunătățiri la Legea Cultelor, stabilindu-se faptul că numele sfinților şi ale unor personalități reprezentative pentru fiecare cult vor fi în exclusivitate cinstite potrivit hotărârii cultului respectiv”, a spus Preafericirea Sa.
În a doua parte a ședinței de lucru au fost discutate mai multe aspecte de ordin administrativ și au fost dezbătute subiecte diferite ce privesc viața Bisericii.
Mitropolia Munteniei și Dobrogei are în componență zece eparhii: Arhiepiscopia Bucureștilor, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Târgoviștei, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Episcopia Sloboziei și Călărașilor, Episcopia Alexandriei și Teleormanului, Episcopia Giurgiului și Episcopia Tulcii. La acest sinod participă în calitate de invitați și ierarhii Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria și ai Episcopiei Daciei Felix.