Duminica a 34-a după Rusalii, a Întoarcerii fiului risipitor, a reprezentat anul acesta un moment istoric pentru credincioșii Bisericii Ortodoxe Române, în special pentru cei din Republica Moldova. În această zi a fost hirotonit un ierarh pentru a sluji poporul dreptcredincios din Mitropolia Basarabiei.
Ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului în ședința Sfântului Sinod al Bisericii noastre din data de 5 februarie, cu titulatura „de Bogdania”, părintele arhimandrit Nectarie Clinci a primit ipopsifierea în ajun, 15 februarie, după slujba Vecerniei cu Litia.
Duminică, înainte de începerea Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, și Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, au săvârșit rânduiala cercetării și desemnării ipopsifiului, în cadrul căreia arhimandritul Nectarie Clinci a rostit o mărturisire amănunțită a credinței sale ortodoxe, prin aceasta desăvârșindu-se ritualul liturgic premergător hirotoniei întru arhiereu.
În continuare, în sfântul lăcaș a fost oficiată Sfânta Liturghie de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu cei doi mitropoliți cărora li s-au adăugat Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfințitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălți; Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud; Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor; Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
La cântarea „Sfinte Dumnezeule...”, arhimandritul Nectarie Clinci a primit hirotonia întru arhiereu, precum şi însemnele noii sale slujiri: sacosul, omoforul, engolpionul și mitra, în timp ce strana a cântat „Vrednic este!”
După citirea Sfintei Evanghelii (Luca 15, 11-32), Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învățătură în care a prezentat înțelesurile Pildei Întoarcerii fiului risipitor, rostită de Mântuitorul Iisus Hristos. Preafericirea Sa a prezentat drumul parcurs de fiul risipitor de la condiția umilitoare în care ajunsese, până la dobândirea iertării de la tatăl milostiv.
„Păzirea porcilor era un lucru foarte umilitor pentru un evreu, întrucât porcii erau considerați animale necurate. Pe lângă această umilire, fiului risipitor nu i se îngăduia nici măcar să mănânce pe săturate din hrana porcilor. Sărăciei lui spirituale i se adăugase și o umilitoare sărăcie materială. Abia atunci și-a adus aminte de traiul bun din casa tatălui său, unde slugile duceau o viață îmbelșugată. Din acest motiv, tânărul sărac «își vine în sine», în alte traduceri «își vine în fire», adică începe să se ridice din starea nefirească a îndepărtării de Dumnezeu la starea firească, de comuniune cu Dumnezeu. Evanghelia ne arată, de fapt, că înstrăinarea omului de Dumnezeu și risipirea vieții lui în patimi egoiste nu sunt stări firești, ci nefirești. Venirea în sine cauzată de postul de nevoie pricinuit de foametea mare a fost șansa decisivă a salvării tânărului care se pierduse cu firea. (...)
În acel moment, atitudinea lui Dumnezeu Tatăl s-a arătat a fi iubire milostivă, care aștepta de multă vreme întoarcerea acasă a fiului înstrăinat și risipitor. Tatăl fiului risipitor nu a așteptat ca fiul său să ajungă acasă și să bată în ușă, ci a pornit în grabă spre el, alergând. L-a îmbrățișat și l-a sărutat ca semn de mare prețuire a pocăinței acestuia. Prin urmare, când un păcătos se întoarce spre Dumnezeu și face primii pași ai pocăinței, Dumnezeu alergând îi iese în întâmpinare. Mâinile lui Dumnezeu Tatăl, pe care le întinde ca să-l îmbrățișeze pe omul care se pocăiește, sunt lucrările sfinte ale Bisericii lui Hristos, anume primirea pocăinței omului păcătos și dăruirea iertării păcatelor. Prin aceste lucrări sfinte primesc mântuirea toți oamenii căzuți în păcate și înstrăinați de Dumnezeu și de semenii lor dacă se pocăiesc din adâncul inimii lor”, a afirmat Preafericirea Sa.
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a dat citire „Actului patriarhal de confirmare” privind alegerea și hirotonia noului Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului.
Întâistătătorul Bisericii noastre a oferit apoi Preasfințitului Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, mantia arhierească, crucea pectorală, culionul episcopal și cârja arhierească. În continuare, Preafericirea Sa a rostit cuvântul intitulat „Un nou ierarh în Sinodul Mitropolitan al Basarabiei - Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania”.
La final, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Petru a rostit un cuvânt de recunoştinţă în care a îndemnat la cultivarea unității dintre frați, iar Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania a mulțumit Patriarhului României, Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Petru, precum şi celorlalți ierarhi şi clerici care au participat la Sfânta Liturghie în cadrul căreia a primit harul arhieriei, cerând rugăciunea lor pentru o slujire rodnică în noua demnitate la care a fost chemat.
Realizatorii emisiunii „Universul Credinței” de la Televiziunea Română, Andrei‑Victor Dochia, Paula Tăbîrcă și Corneliu Matache, au primit joi, 13 martie 2025, distincții din partea Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pentru reflectarea în presă a evenimentelor care marchează Anul Centenar al Patriarhiei Române, informează Agenția de știri BASILICA.
În perioada 12-31 martie 2025, Muzeul Mitropolitan Iași găzduiește expoziția „Biserica este mereu în sufletul meu”, informează doxologia.ro. Lucrările expuse aparțin tinerelor talente Aylin Arsene și Iustina Butnaru, eleve la Școala Gimnazială „Elena Cuza” Iași, îndrumate de profesorii Stelian Șovan și Otilia Iutiș.
Marți, 11 martie 2025, Excelența Sa, domnul Cristian-Leon Țurcanu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova, a efectuat o vizită oficială la Reședința Mitropoliei Basarabiei din Chișinău, ne-a informat părintele consilier eparhial Ilie Cucu.
Sfântul Simeon Noul Teolog a fost prăznuit și în acest an cu multă evlavie în biserica din localitatea băcăuană Mănăstirea Cașin. După Sfânta Liturghie a fost săvârșit și un parastas pentru preotul Constantin Alupei, fost protoiereu de Onești, și pentru poeta Lidia Popița Stoicescu.
.jpg)
Duminica a 2-a din post (a Sfântului Grigorie Palama) Marcu 2, 1-12 În vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de
Umanismul, așa cum ni‑l prezintă istoria ultimelor secole, a pus în centrul atenției omul, uitând de raportarea lui la Creator. Însă „emanciparea” realizată nu a condus la împlinirea omului, la fericirea
Fraților, prin credință, Moise, când s-a făcut mare, n-a voit să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai bine să pătimească cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă dulceața cea trecătoare a
Sfântul Benedict, al cărui nume înseamnă binecuvântat, era din cetatea Nursia, Italia, nu departe de Roma. S-a născut în anul 480 din părinţi dreptcredincioşi, cu bună stare. Fiind
Sfântul Grigorie Palama, Capitole despre rugăciune și curăția inimii, 3, în Părinți și Scriitori Bisericești (2022), vol. 21, pp. 416-417 „(...) De aceea, cel care prin purtarea de grijă în vremea
Ne-am obișnuit cu comemorările din fiecare an ale Bisericii noastre ortodoxe, care marchează atât momente istorice, cât și liturgice, dogmatice sau spirituale, încercând să trezească conștiința credincioșilor spre o viață activă și unitară din perspectiva mesajului pe care îl transmite.
Unii călugări din mănăstirile athonite, numiţi şi isihaşti, au ajuns să vadă lumina necreată a lui Dumnezeu. Dar adversarii lor respingeau posibilitatea vederii lui Dumnezeu de către om, negau distincţia dintre fiinţă şi energii în Dumnezeu, excluzând orice posibilitate de comuniune reală a omului cu Dumnezeu. Cel care a luat iniţiativa de a le răspunde acestora a fost Sfântul Grigorie Palama, care a vorbit despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii cu Dumnezeu, afirmând că nu există natură (fiinţă) nelucrătoare care să nu se manifeste în afară prin energii. Sfântul, pentru care isihasmul devenise un mod de viaţă, a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu, ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
