Drumul Mătăsii, într-o expoziție la British Museum

British Museum din Londra găzduiește în aceste zile o impresionantă expoziție temporară care reface ruta comercială a Drumului Mătăsii. Deși ne-am aștepta ca exponatele să fie textile, specia­liștii au considerat să pună în valoare exponate care scot în evi­dență impactul cultural și ideologic pe lângă cel comercial. Așa se face că expo­ziția ne prezintă și două obiecte de origine română, dar aparținând patrimoniului austriac, păstrate în Muzeul Kunsthistorisches din Viena. Acestea sunt lucrate din aur masiv, au fost descoperite pe teritoriul României, la Sânnicolau Mare, fiind datate în secolul al VIII-lea după Hristos, și au intrat în posesia Austriei în perioada de ocupație. Cele două piese expuse la British Museum, un vas de dimensiuni relativ mici și o scoică modelată din aur, reflectă moștenirea bizantină pe teritoriul țării noastre. Deși se presupune că cele două vase ar fi de inspirație avară, inscripția în greacă a unuia dintre ele duce mai degrabă cu gândul la legătura cu Imperiul Bizantin.

Expoziția pune, de asemenea, în valoare apetitul bizantinilor pentru mătase și aduce în atenția publicului episodul istoric al aducerii secretului producerii de mătase în imperiu de către împăratul bizantin Iustinian I. În jurul anului 550, acesta a trimis doi monahi misionari, Sergius și Ioan, în China, cu scopul de a aduna informații despre procesul de fabricare a mătăsii. Aceștia au reușit să obțină câteva ouă de viermi de mătase și coconi pe care i-au ascuns în bastoane de bambus. Reîntorși în Constantinopol, călugării oferă captura din China atelierelor imperiale care dezvoltă procesul de creștere a viermilor de mătase și fabricarea acestei țesături.

 Aceasta a dus la dezvoltarea unei industrii înfloritoare, Bizanțul fiind pentru mai multe secole un renumit centru pentru produsele de lux din mătase, țesături fine și broderie. Producția de mătase la Constantinopol a continuat să fie un secret bine păstrat de-a lungul secolelor, iar Bizanțul a devenit astfel un jucător important pe piața mondială a mătăsii. De altfel, ora­șul a jucat un rol esențial în răspândirea acestui meșteșug în alte părți ale Europei și Orientului Mijlociu.

Cercetătorii britanici reușesc să adune în această expoziție obiecte din 29 de muzee ale lumii, acestea fiind reprezentate de bucăți de mozaic, statuete hinduse și budiste, dar și papirusuri evreiești care atestă schimbul de mărfuri. Drumul Mătăsii a fost o rețea istorică de rute comerciale care lega Asia, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Europa, facilitând schimburi culturale, economice și religioase. Numele „Drumul Mătăsii“ provine de la unul dintre cele mai importante produse comercializate pe aceste rute, și anume mătasea chinezească, foarte căutată în întreaga lume. Pe lângă mătase, au fost transportate și mirodenii, pietre prețioase, cereale și produse din diverse culturi sau chiar animale. Inclusiv boli infecțioase precum variola, ciuma și gripa au „călătorit” pe Drumul Mătăsii, plăgile fiind răspândite prin intermediul soldaților și negustorilor care circulau pe aceste rute.

Pe lângă schimburile comerciale, Drumul Mătăsii a fost și un canal important pentru difuzarea ideilor și curentelor care au marcat omenirea pe parcurul a aproximativ trei milenii. A avut un impact major asupra dezvoltării civilizațiilor și a înlesnit contactul între diverse culturi și popoare, influențând profund istoria globală. De aceea, curatorii de la British Museum au ales să marcheze schimbul cultural și istoric cu obiecte care arată importanța globală pe toate palierele a Drumului Mătăsii și interconexiunile la nivel mondial. Deși teritoriile românești nu au făcut parte din Drumul Mătăsii, curatorii englezi au ales să expună și obiecte descoperite la noi, tocmai pentru a arăta ce mare impact au avut schimburile culturale produse de circulația mărfurilor.

Expoziția din capitala britanică va fi deschisă până în data de 23 februarie.