Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Analiză Despre Providenţa II şi Ziarul Lumina, după 20 de ani

Despre Providenţa II şi Ziarul Lumina, după 20 de ani

Galerie foto (9) Galerie foto (9) Analiză
Un articol de: Pr. Nicolae Dascălu - 20 Iunie 2025

Au trecut două decenii de la publicarea primului număr din Lumina, „ziar de reportaje, informaţii şi comentarii redactat din perspectivă creştină – ediţia pentru judeţul Iaşi”, la 7 februarie 2005. De la 1 octombrie 2007 publicaţia a devenit cotidianul Patriarhiei Române, Ziarul Lumina. Un dialog cu oamenii din vremea începuturilor prilejuieşte întotdeauna amintiri despre ziar şi despre activităţile Mitropoliei ieşene la răscrucea mileniilor.

Începutul de an 2005 venea cu bilanţul unor importante realizări, pentru că în 2004 s-au împlinit 500 de ani de la trecerea în veşnicie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, iar Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a luat parte din plin la programul naţional omagial consacrat „Soarelui Moldovei”. De la Vaslui la Iaşi, Borzeşti, Bacău şi Piatra Neamţ, până la Botoşani, Suceava şi Putna au fost organizate solemnităţi religioase şi evenimente culturale la vechile ctitorii ştefaniene. Radio TRINITAS şi-a extins aria de emisie de la nivel local la nivel regional şi, prin staţia de emisie din munţii Bucegi, vârful Coştila, la nivel naţional. În acelaşi timp au fost dezvoltate proiecte social-medicale şi cultural-educaţionale, cu instituţii întemeiate atunci şi care funcţionează eficient şi în zilele noastre.

Primul aşezământ medical major al Bisericii Ortodoxe Române la răscrucea mileniilor

Centrul de Diagnostic şi Tratament PROVIDENŢA a fost sfinţit în ziua de 13 octombrie 2000 de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, alături de Patriarhul Teoctist al României şi de Mitropolitul Daniel al Moldovei şi Bucovinei, împreună cu un mare sobor de ierarhi şi clerici, în ajunul sărbătorii Sfintei Parascheva. Într-un comunicat de presă din 15 ianuarie 2004, intitulat „Primul aşezământ medical major al Bisericii Ortodoxe Române” se făcea un bilanţ al primilor patru ani de activitate şi se preciza: „Având în vedere numeroasele probleme medicale grave cu care se confruntă mulţi dintre semenii noştri şi slaba calitate a serviciilor medicale din ţara noastră, datorate în primul rând unei dotări tehnice insuficiente sau depăşite, deşi oraşul Iaşi dispune de medici cu o pregătire profesională deosebită, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a hotărât să vină în sprijinul populaţiei din această zonă devaforizată a  ţării prin realizarea unui modern centru medical PROVIDENŢA - Iaşi”. Centrul Medical PROVIDENŢA era deja în 2004 un ansamblu medico-social care cuprindea: Centrul de Diagnostic  şi Tratament PROVIDENŢA, Dispensarul Policlinic „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, Cabinetul stomatologic „Sfântul Pantelimon“, precum şi Centrul de Educaţie şi Informare Medicală PROVIDENŢA, în curs de finalizare.

Edificarea Centrului de conferinţe şi informare medicală PROVIDENŢA II

Despre această componentă, numită şi PROVIDENŢA II, şi despre legătura cu Ziarul Lumina am convorbit cu trei vechi ostenitori din administraţia bisericească: părinţii consilieri Ştefan Ababei şi Constantin Sturzu şi dl consilier inginer Leonard Ciofu.

Pentru Centrul de Diagnostic şi Tratament PROVIDENŢA, Mitropolia ieşeană a preluat în folosinţă gratuită, prin H.G. nr. 220 din 25 martie 1999, o clădire nefinalizată (având doar structura de rezistenţă) şi abandonată de mai mulţi ani, din lipsă de fonduri. Pentru Centrul de Educaţie şi Informare Medicală PROVIDENŢA, tot în anul 1999, Mitropolia a cumpărat fundaţia şi scheletul de beton ale unei clădiri destinate iniţial a fi creşă a unităţii industriale Fortus Iaşi, precum şi terenul aferent clădirii.

Despre viitorul centru de conferinţe, părintele consilier patriarhal Ştefan Ababei îşi aminteşte: „Providenţa, cum pe scurt o numeam noi, era parte a unui nou înfiinţat sector al Administraţiei eparhiale de la Iaşi, Sectorul de Misiune şi Prognoză Social-Pastorală Europeană, care avea în componenţa sa: Casa de oaspeţi «Sf. ­Nicolae», Patiseria Pelerinul, Centrul de conferinţe Providenţa, toate în Iaşi, Centrul de conferinţe «Sf. Daniil Sihastru»-Durău (jud. Neamţ), Centrul de conferinţe Miclăuşeni (jud. Iaşi). Poate la o primă vedere nu veţi înţelege legătura dintre Centrul de conferinţe Providenţa şi Ziarul Lumina. Nu doar că şi-au început ­activitatea cam în acelaşi timp, dar Centrul de conferinţe Providenţa a susţinut activitatea ziarului, precum şi lucrarea misionară a postului de radio TRINITAS”.

Edificarea unei clădiri moderne şi spaţioase, pe fundaţiile gândite iniţial pentru o altă destinaţie, presupunea eforturi financiare şi logistice importante. Părintele Ababei oferă amănunte: „Construirea Centrului de conferinţe, cu o parcare pentru 100 de vehicule şi posibilitatea aterizării elicopterelor sanitare, era necesară ca o completare la Centrul de diagnostic. S-a dorit ca, în timp, sălile de conferinţe să reprezinte o extensie didactică a Centrului de diagnostic şi tratament şi aşa a fost: primul eveniment organizat a fost unul medical, Congresul internaţional de radiologie şi imagistică. Apoi, anual, absolvenţii Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi susţineau cursul festiv de absolvire în Sala «Ştefan cel Mare şi Sfânt» a Centrului PROVIDENŢA, unde încăpeau 1.000 de persoane”.

Despre desfăşurarea lucrărilor, părintele Ştefan Ababei îşi aminteşte: „Toată această lucrare a fost posibilă într-un timp foarte scurt, cu ajutorul Guvernului României (premier era atunci dl Adrian Năstase), al doamnei Barbara Stamm din Bavaria-Germania, al domnului Bernd Fabritius, al domnului arhitect Joseph Eickert, care au contribuit financiar, dar mai ales prin know-how privind acoperirea clădirii, detalii de rezistenţă şi tehnici de realizare”.

Detalii despre implicarea în execuţie şi soluţii tehnice am aflat de la dl inginer Leonard Ciofu, care lucra împreună cu dl inginer Mircea Precupan şi cu arhitectul Bogdan Negoiţă de la Sectorul Construcţii şi Monumente Bisericeşti: „Ştiu că dl inginer de rezistenţă venise cu o propunere de acoperiş la care izolaţia fonică şi termică se făcea prin folosirea de rumeguş, că era mai ieftin. Nemţii au folosit vată minerală şi o membrană foarte rezistentă. Ei au făcut şi montajul. Dl Comănescu a sponsorizat transportul marmurei de la Simeria la Iaşi, 12 tiruri, un tir având aproximativ 20 de tone. La subsol au lucrat deţinuţi de la Penitenciarul Iaşi. Mitropolia a donat o cantitate mare de cartofi, primiţi din Grecia, la bucătăria penitenciarului. Pentru betonarea parcării s-a primit gratuit o mare cantitate de materiale de la balas­tiera Cristeşti, patron fiind dl Dumitru Sandu. Profilurile de metal necesare pentru acoperiş au fost cumpărate de la TEPRO Iaşi la un preţ foarte mic. Liderii sindicali de acolo au fost sensibilizaţi de prezenţa Mitropolitului Daniel, în septembrie 2000, la înmormântarea liderului de sindicat Virgil Săhleanu, asasinat pentru că a luptat ca uzina metalurgică din Iaşi, una dintre cele mai mari fabrici de ţevi din lume până în 1989, să nu fie privatizată în condiţii dezavantajoase pentru muncitori. Baluştrii de la scări au fost turnaţi în regie proprie de echipă. Tâmplăria de metal a fost făcută de Prestarea, iar confecţionarea acoperişului metalic de firma Alex. Gardul de împrejmuire a fost realizat la atelierul de tâmplărie metalică de la Mănăstirea Golia, de maistrul Gheorghe Ichim”.

Un aşezământ modern deschis cooperării dintre Biserică şi societate

Părintele Ştefan Ababei spune acum despre însemnătatea deschiderii Centrului de conferinţe, în anul 2004: „Bucuria inaugurării acestui aşezământ nou, unde erau aproape 3.000 mp de marmură, desfăşuraţi în sălile Ştefan cel Mare şi Sfânt, Cana Galileii, Agora şi Dr. Paul van Saanen (un medic elveţian de origine româno-olandeză, ctitor şi promotor al Centrului de diagnostic şi tratament), a venit la pachet cu provocările aduse de întreţinerea şi sustenabilitatea acestor spaţii. Am inaugurat acest centru printr-o manifestare medicală şi am continuat seria întâlnirilor cu dialogul dintre ştiinţă şi tehnologie, prin conferinţa Sustaining Diversity: Science, Theology, and Future of Creation, organizată la Iaşi de ESSSAT (The European Society for the Study of Science and Theology). Toate au urmat un curs frumos, reuşind ca în aceste minunate săli să îmbinăm credinţa (întâlnirile anuale ale IPS Daniel cu tot clerul din Arhiepiscopia Iaşilor, aproape 1.200 de preoţi) cu medicina (întruniri anuale pe diferite teme medicale şi târguri de aparatură medicală), cu promovarea familiei prin organizarea de nunţi şi botezuri, parastase şi evenimente festive, concerte de colinde şi programe culturale. Toate acestea au fost posibile doar prin purtarea de grijă şi permanenta implicare, activă şi ziditoare, a Înaltpreasfinţitului Mitropolit Daniel. Toate acestea erau şi generatoare de un oarecare venit. Înaltpreasfinţia Sa inaugura, în februarie 2005, primul număr al Ziarului Lumina. Una dintre provocări era tipărirea în condiţii grafice, la timp şi cu un cost redus, a acestui cotidian. Urmând învăţătura zicalei că «e bine să aibă omul lucrul său», a lansat propunerea de a ajuta din veniturile Centrului PROVIDENŢA la achiziţionarea unei rotative de ziare. Spunea Înaltpreasfinţia Sa că, aşa cum prin activitatea medicală de la PROVIDENŢA I îi ajutăm pe oamenii care vin acolo, să extindem lucrarea misionară şi prin cotidianul Lumina, ca să-i ajutăm pe toţi să se familiarizeze cu lucrarea şi viaţa Bisericii în societate”.

PROVIDENŢA II ajută activitatea mediatică şi susţine Ziarul Lumina

Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Iaşilor, părintele Constantin Sturzu, era atunci consilier la Sectorul „Biserică şi Societate” al eparhiei, înfiinţat în anul 2004. După 20 de ani, rememorează începuturile cotidianului: „Ziarul Lumina s-a tipărit în anul 2005 (din 7 februarie, de la prima apariție, până în noiembrie 2005) la Imprimeria Autograph din Iași. Din noiembrie 2005 (nu mai știu exact ce zi), timp de aproape un an, s-a tipărit la Letea Bacău, la tipografia care imprima și cotidianul local, Deșteptarea. În noaptea de 13/14 noiembrie 2006, Tipografia mitropolitană Albina a intrat în producție la Iaşi, pe str. Sf. Petru Movilă nr. 69. De atunci, Ziarul Lumina a fost tipărit aici. Tipografia Albina a fost înființată exclusiv din fondurile Centrului eparhial, ca departament în cadrul Sectorului Biserică și Societate”.

Prin cooperare intersectorială s-a realizat atunci o linie completă de tipărire a ziarului, la imprimeria mitropolitană. S-au achiziţionat: rotativa Solna 025 şi utilajele auxiliare: ramă de expunere, maşină de developat plăci fotografice, ghilotină de hârtie, maşină de coletat hârtia, maşină de capsat, motostivuitor şi transpaleţi, compresor, masă de montaj, imprimante, computere şi alte echipamente necesare. Buna chivernisire a veniturilor a dus la dezvoltarea simultană a mai multor instituţii şi activităţi ale Mitropoliei ieşene.

În anii următori, Tipografia Albina a imprimat nu numai ediţia de Moldova a cotidianului Patriarhiei Române, dar şi alte publicaţii bisericeşti sau laice: cotidiene, săptămânale sau cu altă periodicitate. Centrul de conferinţe PROVIDENŢA II a devenit în prezent Centrul de evenimente AGORA, cu dotări moderne, cu spaţii generoase  şi ospitaliere. Astăzi se recomandă ca având cel mai mare spaţiu de conferinţe din zona Moldovei.