În 1925, dr. Constantin Angelescu, ministrul cultelor şi instrucțiunii publice, introducea Bacalaureatul în România, cu susţinerea de examene la trei materii: limba română, limba franceză şi o materie în
630 de ani de la prima atestare documentară a Cetăţii Neamţ
Construită în timpul domniei lui Petru I Muşat (cca 1374-1391), Cetatea Neamţ apare menţionată documentar prima dată la 3 februarie 1395, scrie Agerpres, care citează lucrarea „Enciclopedia geografică a României”, semnată de Dan Ghinea. Importantă fortăreaţă a Moldovei în Evul Mediu, a fost refăcută şi întărită de Ştefan cel Mare în anii 1475-1476. Zidurile vechi au fost înălţate la 20 m şi îngroşate la 3-4 m, au fost adăugate bastioane semicirculare şi a fost săpat un şanţ adânc în jurul cetăţii, peste care s-a construit un pod de acces din piatră, de 8 m înălţime, susţinut de nouă stâlpi. Cetatea a fost din nou refăcută şi transformată în perioada domniei lui Vasile Lupu, în anii 1645-1646. Datorită puternicelor sale fortificaţii, Cetatea Neamţ nu a putut fi cucerită niciodată. A fost asediată fără succes în 1395 de trupele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, în 1476 de armata turcă a lui Mahomed al II-lea, iar în 1691 de oștile polone conduse de Ioan Sobieski. După ce, în 1718, a fost incendiată de domnul Mihail Racoviţă din ordinul Porţii Otomane, cetatea a căzut în ruină. În 1866 a fost declarată monument istoric, iar după 1960 au fost efectuate ample lucrări de restaurare şi consolidare. Cele mai recente lucrări a avut loc în 2011, cu fonduri europene. A fost amenajat, de asemenea, un muzeu vizitat anual de mii de turişti.