Sfântul Nicolae, îndreptător credinţei şi chip blândeţilor

În fiecare an în a şasea zi a lunii decembrie îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae pe care troparul îl numeşte „îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării” care „a dobândit cu smerenia cele înalte şi cu sărăcia cele bogate”.

Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni, este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, care-l cinsteşte astăzi, dar şi la 9 mai, când marcăm mu­tarea moaştelor lui la Bari. În fiecare zi de joi este cinstit alături de cei 12 Apostoli.

Pentru noi, românii ortodocşi, el este şi bunul Moş Nicolae care ne aduce daruri. El este expresia Dăruitorului care aduce copiilor de diferite vârste daruri în noaptea de 5 spre 6 decembrie. Este iubit şi aşteptat cu nerăbdare de toţi oamenii, indiferent de vârstă sau stare socială.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ne spune că „Sfântul Nicolae este un învățător - nu doar prin cuvinte, ci mai ales prin fapte - al dărniciei sau al iubirii milostive a lui Hristos care se manifestă prin oamenii milostivi. Iar aceşti oameni darnici devin mâinile iubirii milostive a lui Hristos, prin care El îi ajută pe cei aflați în nevoi”.

Astfel, pentru noi, creştinii ortodocşi români, Sfântul Nicolae este icoana Dăruitorului care ne aduce cadouri în Anotimpul colindelor în chipul lui Moş Nicolae şi ne descoperă frumuseţea copilăriei plină de bunătate şi iubire. Arhiepiscopul Mirelor Lichiei este „un model de stăruinţă în credinţa ortodoxă, de iubire faţă de Dumnezeu şi de semeni, mai ales faţă de cei în suferinţă şi de copii”, după cum scrie părintele profesor Mircea Păcurariu.

El s-a născut în Patara din provincia Licia, din Asia Mică, în a doua jumătate a secolului al 3-lea, din părinţi evlavioşi şi bogaţi, care l-au crescut în credinţa creştină. Mişcat de râvna urmării lui Hristos, a hotărât să călătorească spre a se închina la Locurile Sfinte, unde a trăit şi a predicat Mântuitorul. După pelerinajul în Ţara Sfântă s-a întors la Patara, unde a trăit împlinind prin fapte cuvintele Evangheliei lui Hristos.

Sinaxarul ne spune că Sfântul Nicolae a strălucit prin viaţa sa ascetică, iar pentru virtuţile sale este hirotonit Episcop al cetăţii Mira din provincia Licia. El are o amplă activitate de vestire a Evangheliei lui Hristos, care duce la convertirea multor locuitori păgâni din Mira. Este arestat pentru vestirea credinţei creştine, fiind supus mai multor chinuri. Este eliberat când vine la conducerea Imperiului Roman Sfântul Constantin cel Mare. Participă la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, unde apără dreapta credinţă. După ce s-a întors de la Sinod a continuat lucrarea sa pastorală până la trecerea sa la viaţa veşnică, către jumătate secolului al 4-lea.

Sfântul Nicolae a făcut multe minuni, aşa cum aflăm din relatările aghiografice ale vieţii sale, neuitându-i pe cei care-i cer ajutorul nici după mutarea sa la Domnul. Este cinstit atât în Răsărit, cât şi în Apus fiind foarte iubit de cre­dincioşi. El este ocrotitorul navigatorilor. Multe biserici din lumea ortodoxă îl au ca ocrotitor şi astăzi sunt în zi de mare sărbătoare.

Cei care participă la sfintele slujbe oficiate astăzi în cinstea Sfântului Nicolae ascultă frumoasele cântări pe care Biserica le dedică prăznuirii Ierarhului făcător de minuni din Mira Lichiei. Din imnografia zilei aflăm că Sfântul Nicolae este „liman neînviforat şi zid nebiruit”, „turn de apărare şi poartă de pocăinţă”, iar Luminânda ne îndeamnă: „Pe marele arhipăstor şi Ierarh, întâiul-stătător al celor din Mira, pe Nicolae, toţi să-l lăudăm...”.

Sfântul Nicolae este „frumuseţea Ierarhilor şi fala Părinţilor, izvorul minunilor şi prea marele ocrotitor al credincioşilor” şi „ocrotitor fierbinte al Bisericii lui Hristos”. Cântările Utreniei îl numesc „omul lui Dumnezeu” şi „slujitor al Dom­nului”, care „s-a arătat întreg, curat şi nestricat cu duhul”, împlinind Evanghelia lui Hristos şi punându-şi sufletul pentru credincioşii săi.

Evlavia românilor la Sfântul Nicolae este de veacuri, mărturie fiind icoanele din casele credincioşilor închinate lui, dar şi bisericile cu hramul Sfântului Ierarh al Mirelor Lichiei pe care le întâlneşti în localităţile din ţara noastră.

Să nu uităm că cele mai vechi ctitorii voievodale din Ţara Românească şi Moldova sunt puse sub ocrotirea Sfântului Nicolae: Biserica Domnească de la Curtea de Argeş şi Mănăstirea Bogdana de la Rădăuţi. În capitala noastră, cel mai popular sfânt este Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, după cum arată Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „În Bucureşti, 44 de biserici au hramul Sfântului Nicolae, fie primul hram, fie al doilea sau al treilea. Aceasta înseamnă că în capitala României sfântul cu cea mai mare popularitate este Sfântul Nicolae. Nici un alt sfânt nu are în Bucureşti atâtea biserici sub ocrotirea lui cum are Sfântul Nicolae”.

Poporul nostru dreptcredincios îl cinsteşte astăzi cu multă evlavie pe Sfântul Nicolae şi citindu-i acatistul îl roagă: „O, preaminunate părinte Nicolae, plângem și alergăm către al tău sprijin, aducând ție acum această puțină rugăciune, ca să ne izbăvești de chinul cel de veci prin rugăciunile tale, ierarhe prealăudate, și să ne învrednicești veșnicei Împărății, ca dimpreună cu tine să cântăm cântarea lui Dumnezeu: Aliluia!”