Analiză
Îmbătrânirea şi migraţia, drama satelor româneşti

Îmbătrânirea şi migraţia, drama satelor româneşti

Otilia Bălinişteanu, 09 Noiembrie 2012

România ultimilor 23 de ani a trecut nu doar printr-o tranziţie dificilă la nivel economic şi politic, ci a cunoscut şi un declin dureros în ceea ce priveşte demografia. Scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei şi migraţia masivă a forţei de muncă sunt câteva dintre cauzele scăderii drastice a populaţiei. Cele mai afectate sunt, de departe, zonele rurale.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, aproape un milion de români lucrează în străinătate. Sunt cifrele oficiale, însă, dincolo de statistici, numărul celor care lucrează, legal sau nu, în străinătate ajunge la circa 3 milioane de români.

În privinţa natalităţii, situaţia e şi mai grea. Potrivit unui raport Eurostat, în România anului 1990 23,7% din totalul populaţiei era reprezentat de copii de până la 14 ani. Două decenii mai târziu, în 2010, ponderea copiilor în totalul populaţiei a scăzut la 15,2%. Scăderea de 8,5%, relevă studiul citat, este a patra cea mai mare înregistrată în această perioadă în statele Uniunii Europene.

De altfel, rapoartele întocmite de Eurostat sunt îngrijorătoare şi sub aspectul curbei demografice. Astfel, se estimează că populaţia României se va reduce, până în 2060, la 17.308 milioane de locuitori, reprezentând unul dintre cele mai grave declinuri din UE, potrivit datelor prezentate de Eurostat.

Totodată, în 2060, România va avea una dintre cele mai îmbătrânite populaţii din UE, în prezent, ponderea bătrânilor în populaţia României fiind de 14,9%. De asemenea, rata de dependenţă a persoanelor cu vârstă înaintată, adică raportul dintre numărul locuitorilor trecuţi de 65 de ani şi volumul populaţiei active, cu vârste între 15 şi 64 de ani, va creşte alarmant, depăşind 60% până în 2060.

Sub impactul migraţiei masive a forţei de muncă în străinătate, al scăderii numărului de naşteri şi de căsătorii, precum şi al îmbătrânirii populaţiei, situaţia satelor româneşti, de departe cel mai puternic afectate, devine dramatică. Acest context este întâlnit în toate regiunile ţării, însă zona Moldovei prezintă un caracter cu totul aparte. În multe dintre judeţele Moldovei, unele sate riscă să rămână fără locuitori. Depopularea nu-i deloc un fenomen ce ţine de previziunile pentru viitor, ci este, încă de pe acum, o realitate tristă, pe care-o întâlneşti în zeci de aşezări rurale.

Jumătate din familiile de la Piatra Şoimului, plecate în străinătate

Piatra Şoimului este una dintre localităţile din judeţul Neamţ foarte afectate. Situată în apropierea oraşului Săvineşti (lângă Roznov), localitatea a cunoscut o perioadă de înflorire economică în perioada comunistă. Majoritatea oamenilor lucrau la Combinatul de fire şi fibre sintetice Săvineşti, cândva mândria industriei chimice româneşti. Satul prospera şi se dezvolta tot mai mult. Declinul a început spre sfârşitul anilor â90, când combinatul s-a închis, iar oamenii s-au văzut nevoiţi să facă tot posibilul să plece în Italia sau Spania, pentru a putea să-şi întreţină familiile.

Mulţi dintre localnici au luat, aşadar, calea străinătăţii, pentru un trai mai bun, iar astăzi căsătorii aproape că nu se mai fac. În satul altădată fruntaş la natalitate, e sărbătoare când se naşte un copil. "Aici parohia era de 570 de familii. Dar, din toate aceste familii, peste 200 şi ceva sunt plecate în Italia. Dintre cei rămaşi avem 90 de văduve şi 11 văduvi. Dar şi bătrânii pleacă. Se duc în Italia şi îşi cresc nepoţii, strănepoţii. De Crăciun şi de Bobotează aproape toţi sunt plecaţi. Vara mai vin, construiesc şi pleacă", spune părintele Gheorghe Nistoreanu, parohul de la Piatra Şoimului I.

Mai trist este însă faptul că în familiile rămase acasă rar se mai nasc copii. În anii â80, spune părintele Nistoreanu, la nivelul judeţului Neamţ, Piatra Şoimului se situa pe primul loc la naşterea de copii. "Se năşteau 200 de copii pe an. Anul ăsta am avut nouă botezuri şi şapte cununii. Iar cele şapte cununii în două sâmbete. Au venit, s-au cununat şi-au plecat imediat în străinătate. Nici n-am putut să-i chem, să-i văd cine de unde-s", spune cu resemnare parohul.

Slătioara - Suceava, un sat pe cale de dispariţie

Şi judeţul Suceava se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei din zonele rurale. Odată cu îmbătrânirea, comunităţile nu mai au nici o speranţă de viitor. Un exemplu concludent, din acest punct de vedere, este comunitatea de la Slătioara, peste care pluteşte ameninţătoare teama însingurării. De la an la an, parohia, din mică, devine şi mai mică. O dramă pe care părintele Vasile Bostan, parohul locului, o trăieşte poate cel mai intens. În parohia Slătioara mai există astăzi 44 de familii ortodoxe. În Slătioara trăiesc, de asemenea, şi 170 de familii de stilişti (cei care n-au primit, în 1924, calendarul îndreptat). "E foarte greu. Vezi un om o dată la o săptămână - două. Sunt 44 de familii, dintre care 18 văduve şi foarte mulţi bătrâni şi bolnavi. Eu de trei ani n-am mai făcut un botez. Cununii - nu ţin minte de când. E o situaţie foarte dificilă", spune parohul Vasile Bostan.

Îmbătrânirea demografică, o problemă socială greu de rezolvat

Raportul "Riscuri şi inechităţi sociale în România", realizat de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, în septembrie 2009, atrăgea atenţia asupra faptului că "îmbătrânirea demografică este un proces în plină expansiune în România. Există o tendinţă clară de creştere a numărului de persoane vârstnice singure - femei, în imensa majoritate a cazurilor - care vor constitui o problemă socială greu de rezolvat în special în comunităţile rurale îmbătrânite. Tendinţa de majorare a ponderii celor de vârsta a patra (80 sau 85 de ani şi peste) este de asemenea bine instalată şi se va amplifica în viitor".

Autorii raportului consideră că, după 20 de ani de declin demografic şi deteriorare a celei mai importante structuri a populaţiei - cea pe vârste, şi într-un context în care problemele redresării situaţiei demografice a ţării nu se află la locul cuvenit pe agenda clasei politice, "perspectivele demografice ale României devin şi mai sumbre. Riscurile economice şi sociale pe termen lung şi foarte lung sunt subestimate".

De asemenea, potrivit datelor publicate de Eurostat, poziţia României în spaţiul UE rămâne critică în privinţa speranţei de viaţă la naştere: cea mai scăzută la femei şi printre cele mai scăzute la bărbaţi.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!