În Oneștiul Bacăului, pe o esplanadă largă unde se dorea a fi centrul civic al orașului se află una din frumoasele catedrale închi­nate Pogorârii Duhului Sfânt, un ade­vărat sanctuar al binecu­- vântării în care își găsesc alinare sufletelor mii de oameni. În aceste zile locașul este în sărbătoare, prăznuindu-și hramul, dar și 28 de ani de la punerea pietrei de temelie. Istoria sa este foarte bogată în evenimente misionar- pastorale, sociale-filantro­pice și culturale, edificiul fiind o adevărată emble­mă pentru orașul Onești. Începuturile locașului izvorăsc din...

Entuziasmul exemplar și desăvârșit este cel de la Cincizecime, acea părută „beție" cu „must" a Apostolilor (Faptele Apostolilor 2, 13). Mai înainte fusese stârnit la fel de intens, prevestitor, pe Muntele Tabor numai celor trei privilegiați: Petru, Iacov și Ioan. În ambele situații s-a petrecut o irumpere de energii necreate. La prima a fost în prim plan Hristos, la cea de mai târziu Mângâietorul trimis de El. Cu alte cuvinte, entuziasmul este o stare transfiguratoare, o stare de har revărsat, o stare specifică raiului sau momentelor de coborâre a acestuia pe pământ. O regăsim ca pe...

În năzuința lor de a se regăsi în rotundul țării alături de frații români de peste munți, transilvănenii și-au îndreptat rugăciunile către Dumnezeu, Căruia I-au închinat altare, devenite veritabile școli de ortodoxie și românitate. Când România Mare a fost recunoscută la nivel internațional, orașul Alba Iulia a fost ales pentru ridicarea unei catedrale reprezentative, care să servească drept locaș al încoronării regelui Ferdinand și a reginei Maria. Chivotul din piatră a fost pus sub ocrotirea Preasfintei Treimi, cu gândul la cele trei Țări Române, devenite una. Alba Iulia a fost...

Unitatea civilizaţiei româneşti rezidă în credinţa majoritară ortodoxă (bizantină) a românilor. Această credinţă a adus un ansamblu de valori specifice Bizanţului în toate teritoriile locuite de români. Acest lucru a salvat românitatea, mai ales în Transilvania, unde maghiarizarea s-a făcut prin schimbarea identităţii religioase. Românii care şi-au păstrat identitatea religioasă bizantină şi-au păstrat şi fiinţa naţională, cei care au ales alte confesiuni s-au maghiarizat, pierzându-şi identitatea românească. Între anii 330 şi 1453 a existat în istoria umanităţii imperiul numit de...