Cultură
„În 160 de ani, s-a acumulat un patrimoniu imagistic excepţional“

„În 160 de ani, s-a acumulat un patrimoniu imagistic excepţional“

Oana Rusu, 13 Ianuarie 2010

Asociaţia Artiştilor Fotografi din România (AAFR) organizează prima ediţie a Festivalului „Luna fotografiei din România“, manifestare ce are loc în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară. AAFR şi Ministerul Culturii susţin promovarea unei hotărâri de guvern prin care 11 ianuarie să devină în mod oficial Ziua Naţională a Fotografiei. 11 ianuarie este ziua de naştere a celui mai reprezentativ pictor-fotograf din România, primul fotoreporter de război din lume, Carol Popp de Szathmáry. Deşi România are unul dintre primii zece fotografi din Europa, în ţară nu există până în acest moment un muzeu al fotografiei, în ciuda materialului bogat existent. La fel ca predecesorul său, Theodor Paleologu, actualul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, susţine ideea deschiderii unei astfel de instituţii.

„Ne-am propus ca «Luna Fotografiei din România» să o organizăm an de an, legată fiind de aniversarea Zilei Artei Fotografice din România, 11 ianuarie, ziua de naştere a celui mai reprezentativ pictor-fotograf din România, primul fotoreporter de război din lume, Carol Popp de Szathmáry“, a spus Ştefan Toth, preşedintele AAFR, iniţiatorul acestui eveniment. Festivalul este patronat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului şi de Institutul Cultural Român din Budapesta şi cuprinde o serie de manifestări expoziţionale, printre care unele de excepţie, care vor fi vernisate atât în Capitală, cât şi în cele mai importante centre fotografice din România, cum sunt: Arad, Botoşani, Craiova, Iaşi, Odorheiul Secuiesc, Oradea, Marghita, Ploieşti, Râmnicu-Vâlcea, Slatina şi Târgu-Mureş, dar şi în Ungaria, la Budapesta, sub patronajul Institutului Cultural Român.

Alături de zecile de expoziţii personale, de grup şi de fotoclub, în „Luna fotografiei“ sunt deschise mai multe Saloane Naţionale de Artă Fotografică, precum „Fotograful Anului“, „Cupa Fotocluburilor“ şi „Salonul Seniorilor“, toate organizate în premieră naţională.

Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, împreună cu Asociaţia Euro Foto Art din Oradea, va organiza în perioada 15-22 ianuarie, în cadrul Săptămânii culturii române (15 ianuarie) şi a celei maghiare (22 ianuarie), a IV-a ediţie a Salonului internaţional al artiştilor fotografi români şi maghiari de pretutindeni. Va fi vernisat simultan la Oradea (Galeria Euro Foto Art), Budapesta (Institutul Cultural Român), Bucureşti (Centrul Cultural al Republicii Ungare) şi Cluj-Napoca (Biblioteca Centrală Universitară).

Printre expoziţiile din luna ianuarie se află cele de la Salonul Naţional „Eva“, la Galeria Artis din Slatina - Olt, cele de la Craiova, ediţia jubiliară a Salonului Artiştilor Fotografi din Zona Olteniei; la Iaşi va fi deschisă expoziţia „Iaşul din inimă“, la Arad „Peisaje şi lumină“ şi „Ţinutul Hălmagiului“, la Târgu Mureş va avea loc Salonul de iarnă ale fotografiilor în premieră, la Râmnicu Vâlcea Salonul Artiştilor Fotografi Vâlceni, la Marghita va avea loc expoziţia anuală a fotografilor şi Expoziţia anuală de artă fotografică.

Printre expoziţiile personale pot fi amintite cele de la Cinema „Patria“ din Bucureşti - expoziţia personală Gabriel Boholt, „Români în ţara lor“; la Ateneul Tătăraşi din Iaşi - expoziţia personală a autoarei Alecsandra Drăgoi; la Galeriile de Artă ale Cercului Militar din Craiova - expoziţia personală a artistului fotograf Mihai Moiceanu „Povestiri din Himalaia“; o altă expoziţie va fi a artistului fotograf Ozolin Duşa, „Delta Dunării“, la Galeriile de artă „Ştefan Luchian“ din Botoşani; la Centrul de Informare Turistică Iaşi - expoziţia Iuliei Paşcanu, Centrul Cultural al Republicii Ungaria din Bucureşti va găzdui expoziţia artistului fotograf orădean Ştefan Tóth, „Moartea unui Cimitir“.

Un muzeu al fotografiei în România

Kelemen Hunor, ministrul Culturii, care a participat luni, la vernisajul expoziţiei „Fotograful Anului“, a spus că va promova o hotărâre de guvern prin care 11 ianuarie să devină în mod oficial Ziua Naţională a Fotografiei, conform Mediafax. Vernisajul expoziţiei „Fotograful Anului“ a deschis Festivalul „Luna Fotografiei“ la Camera de Comerţ şi Industrie a României din Capitală. Expoziţia, desfăşurată sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, prezintă 100 de fotografii a 48 de autori nominalizaţi în diferite categorii ale concursului omonim. „Prezenţa mea la acest eveniment al artei fotografice nu va fi o excepţie. Sunt un mare iubitor al acestei arte şi voi fi alături de dumneavoastră ori de câte ori voi avea posibilitatea“, a spus Kelemen Hunor.

Ministrul le-a lansat artiştilor fotografi prezenţi la vernisaj o invitaţie la dialog pe tema înfiinţării unui muzeu de profil în cursul următorilor ani, menţionând că acesta ar trebui să fie un demers comun al instituţiei pe care o conduce şi al organizaţiilor profesioniste din domeniu.

„În peste 160 de ani de fotografie profesionistă, în România s-a acumulat o experienţă notabilă şi un patrimoniu imagistic excepţional. Acesta este doar unul dintre argumentele care justifică identificarea unor soluţii în vederea înfiinţării unui Muzeu al Fotografiei în România“, a spus ministrul Culturii. Kelemen Hunor a spus că ziua de 11 ianuarie trebuie să devină sărbătoarea fotografiei în România. „Sunt convins că, în acest an, vom reuşi să promovăm o hotărâre de guvern prin care 11 ianuarie, ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmáry, unul dintre primii fotografi ai României, să devină în mod oficial Ziua Naţională a Fotografiei“, a spus ministrul Culturii, prezentând şi viaţa şi opera lui Szathmáry, unul dintre primii fotoreporteri de război ai lumii, care a trăit şi a lucrat în Bucureşti timp de o jumătate de secol.

Idea privind înfiinţarea unui muzeu al fotografiei în România a fost promovată şi de fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu. „Aş semnala faptul că România nu are un muzeu al fotografiei“, a spus acesta, menţionând, în septembrie 2009, că „o prioritate“ a mandatului său ministerial este înfiinţarea unei astfel de instituţii. „Sper ca în timpul mandatului meu să pot realiza acest deziderat. Avem arhive foarte importante în acest domeniu“, mai spunea ministrul, care nu şi-a văzut însă visul realizat.

Carol Popp de Szathmáry, printre primii fotografi de război

În urma cercetărilor facute şi cu ajutorul oferit de Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, Comitetul Director al AAFR a ajuns la concluzia că ziua de naştere a fotografului şi binecunoscutului pictor Carol Popp de Szathmáry, 11 ianuarie 1812, ar fi cea mai potrivită alegere ca „Zi a Fotografiei din România“, conform AAFR. Ilustrul fotograf Carol Popp de Szathmáry, născut la Cluj (aparţinând în acea perioadă teritoriilor Austro-Ungariei), în loc să se orienteze spre Budapesta (aşa cum era tendinţa în acea perioadă), a preferat capitala României, unde s-a mutat în anul 1844 şi unde a deschis primul atelier de fotografie. Aici a prelucrat fotografiile realizate în cei 50 de ani de activitate şi a servit cu demnitate patru domnitori, devenind pictorul şi fotograful Curţii Regale a României.

Tot el a fost primul fotograf al României care a realizat fotografii artistice cu ocazia călătoriilor efectuate în mai multe ţări ale lumii, printre altele şi în China, iar cu acordul ţarului Rusiei a ajuns şi în Siberia.

Carol Popp de Szathmáry a fost, de asemenea, şi primul fotoreporter de război din lume care, în războiul din Crimea, a realizat fotografii de pe teatrul de acţiuni militare din ambele tabere, cea rusă şi cea turcă, susţine AAFR. În anul 1855 a primit, în câteva luni, patru medalii: de la regina Victoria a Angliei, împăratul Austriei (Medalia pentru Artă şi Cultură), Napoleon al III-lea al Franţei şi regele Spaniei, toate pentru albumele de fotografie realizate şi pentru activitatea sa fotografică. La Expoziţia Universală de la Paris din acelaşi an, a primit Medalia de Aur a Expoziţiei, tot pentru fotografie.

Alexandru Ioan Cuza şi Războiul de Independenţă

Tânărul Carol Popp de Szathmáry realizează la începutul carierei sale mai multe acuarele cu peisaje din Dolj, Argeş şi Neamţ, fiind un împătimit călător. În timpul călătoriilor sale face numeroase portrete ale ţăranilor din diverse regiuni, dar reprezintă şi scene menite să scoată în evidenţă obiceiurile şi tradiţiile specifice. Szathmáry este considerat, alături de Asachi, printre puţinii artiştii ai epocii care înţeleg importanţa tezaurului popular pentru identitatea românească.

După 1840, Szathmáry devine pictor la curtea domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica. În 1848 organizează o expoziţie cu lucrările sale, ceea ce era o premieră pentru Bucureşti.

În 1853 Szathmáry fotografiază numeroşi ofiţeri din armatele care au participat la Războiul Crimeii, iar mai târziu, la începutul lui 1854 merge pe front, la malul Dunării, lângă cetăţile Olteniţa şi Silistra.

De la Carol Popp de Szathmáry avem azi fotografii şi portrete pictate ale lui Alexandru Ioan Cuza şi ulterior ale lui Carol I. Fotografiază şi realizează schiţe cu locurile şi oamenii din Bucureşti precum biserici, tarafuri de lăutari, boieri.

Alte lucrări ale sale ilustrează Războiul de Independenţă, încoronarea primului rege al României, Carol I.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!