Memoria Bisericii
Încercările Bisericii Cretzulescu din Capitală

Încercările Bisericii Cretzulescu din Capitală

Adrian Nicolae Petcu, 11 Iulie 2011

Unul din reperele spirituale din Bucureşti este Biserica Cretzulescu, situată pe Calea Victoriei, în zona vechiului centru administrativ-politic al României. Atunci când a fost ridicată, pe la 1720, soţia ctitorului, Safta Brâncoveanu, una dintre fiicele voievodului martir, prea puţin să se fi gândit cât de important putea ajunge lăcaşul la a cărui temeluire participase. Proximitatea lăcaşului a devenit importantă în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, apoi a lui Carol I, când în vecinătate s-a amenajat palatul domnesc. Biserica Cretzulescu suferise deja de pe urma cutremurului din 1838, când i se prăbuşise o turlă şi fusese reparată prin contribuţia tânărului pictor Gheorghe Tattarescu. În perioada interbelică, Biserica Cretzulescu cunoştea un alt moment din destinul său. În contextul sistematizării pieţei palatului regal şi al refacerii acestui edificiu, hanul care înconjura Biserica Cretzulescu era demolat. Practic, incinta vechii biserici se limita la spaţiul înconjurător, care de acum era public. Totuşi, cu această ocazie, biserica a fost restaurată sub îndrumarea arhitectului Ştefan Balş, de la care a primit înfăţişarea iniţială. Mai apoi, după instalarea regimului comunist, Biserica Cretzulescu a fost ca un spin în ochii torţionarilor care îndeplineau ordinele partidului în sinistra clădire de vizavi a Ministerului Afacerilor Interne. Nu întâmplător în anii '80 s-a propus chiar demolarea acestei biserici, dar a fost salvată numai prin insistenţele arhitectei Henriette Delavrancea, fiica marelui clasic român, la mai marii vremii. Astfel, a putut fi restaurată, mai ales că seismul din 1977 o afectase. La puţin timp, în decembrie 1989, Biserica Cretzulescu a fost probabil lăcaşul cel mai afectat de gloanţele unei revoluţii care proclama prăbuşirea regimului ateist.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!