Memoria Bisericii
Încercările românilor din Chichiş - Covasna

Încercările românilor din Chichiş - Covasna

Adrian Nicolae Petcu, 28 Iunie 2011

Pe DN 12, ce duce de la Sf. Gheorghe spre Braşov, în judeţul Covasna, se află localitatea Chichiş, în care pe la 1721 erau menţionaţi mai mulţi iobagi "olahi", adică români. La 1835, în Chichiş erau atestate 61 de familii de români ortodocşi cu 277 de suflete. Lăcaşul de cult al acestora era actuala biserică cu hramul "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" din mijlocul cimitirului, cumpărată de la românii din Tărlugeni, jud. Braşov. O pisanie arată că biserica a fost construită pe la 1740 din lemn de brad, în formă de navă, cu pereţii tencuiţi, cu o turlă-clopotniţă patrulateră pe pronaos, fiind zugrăvită la 1784. Românii din Chichiş au fost permanent în jurul sfântului lăcaş,

astfel păstrându-şi identitatea etnică şi confesională în faţa tendinţelor de maghiarizare accentuate după sfârşitul secolului al XIX-lea. În timpul Primului Război Mondial, preotul a fost arestat de autorităţile imperiale şi deportat la Sopron, iar credincioşii, forţaţi să treacă la confesiunea reformată şi unitariană. În perioada interbelică, credincioşii din Chichiş au purces la construirea unei alte biserici, de zid, iniţiativa fiindu-le curmată în vremea Diktatului de la Viena. Sub stăpânirea horthystă, preotul Gheorghe Lincu, cu familia sa, a fost expulzat, nu înainte de a fi umilit, iar credincioşii, obligaţi să treacă la confesiunile maghiare. La retragerea trupelor de ocupaţie, biserica nouă a fost devastată, apoi bombardată cu tunurile. După întoarcere, în decembrie 1944, preotul Lincu a fost din nou arestat, în ajunul Anului Nou, de gardieni ai Poliţiei maghiare, purtat şi umilit pe străzile din Sfântul Gheorghe, apoi ţinut în temniţa rece şi umedă. Numai intervenţia mitropolitului Nicolae Bălan la autorităţile române a determinat eliberarea preotului mărturisitor Gheorghe Lincu din Chichiş.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!