Lumina educaţiei
Învățământul teologic universitar -  între provocări și perspective

Învățământul teologic universitar - între provocări și perspective

Alexandru Mălureanu, 31 Martie 2018

Învățământul teologic a reușit prin specificul academic și principiile pe care le transmite să ocupe un loc important în mediul universitar românesc. Despre principalele sale dimensiuni, oferta educațională, importanța experienței studiilor în străinătate, dar și despre provocările și perspectivele învățământului teologic ortodox universitar, ne-a vorbit pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă 'Justinian Patriarhul" a Universității din București și președintele Colegiului Decanilor facultăților de teologie ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei Române.

Preacucernice părinte decan, în ce constă specificul învățământului teologic universitar și care sunt principalele sale dimensiuni?

Specificul său provine, în primul rând, din conținutul său, teologia fiind știința mântuirii oamenilor și a vieții veșnice din Împărăția lui Dumnezeu. În al doilea rând, specificul său se datorează faptului că învățământul teologic universitar aparține misiunii Bisericii Ortodoxe și, de aceea, conținutul său, obiectivele pregătirii didactice și ale cercetării științifice sunt stabilite de Biserică, care este responsabilă și de promovarea și cultivarea vieții duhovnicești a studenților.

Dintre dimensiunile esențiale ale învățământului teologic universitar vom menționa mai întâi pe cea duhovnicească-mărturisitoare, care este întemeiată pe filonul evanghelic și patristic al teologiei ortodoxe, pe spiritualitatea liturgică și filocalică, specifică Bisericii Ortodoxe, și care trebuie să se concretizeze într-o teologie vie și mărturisitoare, izvor de viață duhovnicească și putere de convingere pentru societatea actuală.

A doua dimensiune, de aceeași importanță, este dimensiunea pastorală, care se reflectă în misiunea dinamică a Bisericii, la nivelul ei de bază, parohia și mănăstirea, și prin care studenții învață să aplice, în mod concret, principiile credinței și ale moralei creștin-ortodoxe.

Cea de-a treia dimensiune pe care vreau să o menționez este cea misionară, astăzi mai actuală și mai presantă ca oricând, cu un caracter practic și racordată, ca și precedentele, la viața Bisericii. Cultivarea acestei dimensiuni a teologiei constituie pentru studenți un reper puternic și stabil de a rezista în fața provocărilor care asaltează astăzi conștiința creștină. Este nevoie ca viitorii slujitori ai sfintelor altare, profesorii de religie și toți cei angajați în misiunea Bisericii să facă dovada unui zel apostolic în propovăduirea mesajului evanghelic de la amvon sau de la catedră, ca și în sânul comunității creștine.

Cu ce provocări se confruntă o facultate de teologie în contextul secularizării tot mai accentuate?

Descreșterea intensității vieții religioase în societatea românească poate determina diminuarea interesului în rândul tinerilor de a se înscrie în învățământul teologic universitar. Pe de altă parte, înșiși studenții teologi, dacă nu se angajează plenar în participarea la programul liturgic-spiritual al facultății, pot fi influențați negativ de secularismul și indiferentismul prezent în societate. Tocmai de aceea profesorii de teologie urmăresc constant nu doar dezvoltarea cercetării și perfecționarea continuă a actului didactic, ci, în egală măsură, creșterea spirituală sau înduhovnicirea studenților, așa încât să se mențină un echilibru între pregătirea teologică academică și formarea spirituală, ambele având aceeași valoare și aceeași importanță pentru ei.

Ce i-ar putea determina pe tinerii absolvenți de liceu să urmeze Teologia? Care este oferta educațională în acest domeniu?

Motivele pot fi multiple și ele sunt specifice fiecărei specializări teologice. Sunt și sperăm să fie și în viitor tineri care doresc să se pregătească pentru a deveni preoți, cunoscând modele de preoți vrednici la parohiile din care provin și simțindu-se atrași de a sluji la Sfântul Altar și de a constitui modele pentru credincioși. Acești tineri provin atât din seminarele teologice, cât și din licee, în special acolo unde profesorii de religie și-au făcut exemplar datoria. În mod asemănător, sunt tineri sau tinere care, influențați pozitiv de modul în care le-a fost predată disciplina religie în învățământul primar, gimnazial și liceal, își doresc să devină profesori de religie, luminători ai sufletelor copiilor în domeniul credinței și moralei ortodoxe. Nu în ultimul rând, tineri absolvenți de liceu pot fi atrași de asistența socială desfășurată de Biserica Ortodoxă Română, tot mai amplă și mai dinamică în ultimii ani.

Noi programe de masterat

Un rol special îl ocupă specializarea Artă Sacră, în cadrul căreia se pregătesc viitori pictori și restauratori de pictură bisericească, specializare extinsă în ultima perioadă la mai multe facultăți de teologie din țară. Tinerii care au talent la desen și la pictură vor fi mereu atrași să se pregătească în acest domeniu care are nevoie de tot mai mulți specialiști.

Aceste patru specializări constituie oferta educațională a facultății noastre, la nivel de licență. Acestora li se adaugă și cele opt programe masterale la care așteptăm nu numai licențiați în teologie, ci și licențiați de la alte facultăți. În acest context, aș dori să menționez cele două noi programe de masterat care se bucură deja de o mare audiență: masterul „Comunicare și comuniune în spațiul eclesial" (Jurnalism religios) și „Turism și patrimoniu religios".

Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Justinian Patriarhul" a Universității din București, al cărei decan sunteți, a reușit să îmbine valorile tradiționale cu cerințele actuale, contribuind la formarea multor generații de studenți care slujesc astăzi Biserica, din diferite ascultări pastorale și sociale. Ce perspective are un absolvent al unei facultăți de teologie?

Absolvenții sau licențiații unei facultăți de teologie, în măsura în care s-au străduit și au obținut rezultate bune și foarte bune la învățătură, pot ocupa posturi clericale, posturi didactice, de asistență socială sau de pictori și restauratori de pictură bisericească. La acestea se adaugă și alte posibilități de angajare în cadrul administrației bisericești, în mass-media religioasă sau în alte domenii ale misiunii Bisericii.

Pentru studenții teologi există și posibilitatea aprofundării studiilor la nivel internațional. Cât de importantă considerați că este experiența studiilor în străinătate?

În cadrul învățământului teologic universitar, studenții, masteranzii și doctoranzii au multiple oportunități de a aplica pentru burse de studiu în străinătate, fiind încurajați de către profesori în această direcție de cercetare.

În mod cert, experiența unor studii teologice în străinătate este de natură să extindă aria cercetării, să faciliteze accesul la o bibliografie recentă și de bună calitate. Nu în ultimul rând, cei care studiază peste hotare își perfecționează metoda de cercetare științifică și utilizarea unor limbi străine, ceea ce deschide perspective frumoase pentru aprofundarea studiilor în diferitele domenii ale teologiei.

În paralel cu cele precizate mai sus, studenții care merg cu burse în străinătate și au posibilitatea să cunoască viața liturgică și duhovnicească a parohiilor românești din diasporă pot avea șansa să devină preoți în aceste parohii.

În calitate de profesor universitar, duhovnic şi părinte, cunoașteți foarte bine problemele pe care tinerii le întâmpină, precum și aspirațiile lor. Cum îi percepeți pe actualii studenți? Sunt diferiți față de cei pe care i-ați cunoscut de-a lungul carierei dvs. didactice?

Fiecare generație de studenți teologi diferă de celelalte, prin număr și prin calitate, dar toate au în comun interesul pentru studiu și cercetare teologică. Cu siguranță, în fiecare promoție există un număr important de tineri bine pregătiți, care vor corespunde pe deplin exigențelor misiunii Bisericii, atunci când se vor integra în slujirea acesteia.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că există și un număr de studenți, relativ mic, care nu sunt suficient de atrași, de pasionați de studiu, nu frecventează îndeajuns biblioteca facultății, lipsesc în mod nejustificat de la programul liturgic de la paraclis, nu dovedesc un real interes pentru o pregătire teologică în specialitatea pe care o urmează. Sperăm ca pe viitor, chiar dacă numărul studenților nu va mai cunoaște o creștere, calitatea învățământului să fie tot mai serios cultivată, selecția urmând să aleagă pe cei mai buni, capabili să corespundă exigențelor misiunii actuale a Bisericii Ortodoxe Române.

Mulțumindu-vă pentru interviu, vă rog să le adresați un îndemn celor care doresc să studieze la o facultate de teologie.

Pe cei care vor face această alegere i-aș sfătui să fie interesați să descopere adâncimea, frumusețea și actualitatea teologiei ortodoxe și, în egală măsură, a spiritualității patristice și filocalice, pentru ca pe baza lor să se pregătească pentru a sluji Biserica și pe credincioșii ei. De asemenea, i-aș sfătui să fie conștienți de seriozitatea, discernământul și perseverența care trebuie să caracterizeze studentul teolog ortodox, de profilul spiritual și moral căruia trebuie să-i corespundă nu numai ca student, ci și, ulterior, ca slujitor al lui Dumnezeu și al oamenilor. În măsura în care vor fi capabili să se asemene cu cei mai devotați, integri și dedicați preoți, profesori de religie, asistenți sociali, pictori bisericești și alți slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române, vor reuși să corespundă pe deplin așteptărilor profesorilor de teologie pe care i-au avut și vor trăi bucuria și împlinirea de a fi buni chivernisitori ai darurilor Duhului Sfânt, ducând pe mai departe flacăra nestinsă a teologiei ortodoxe românești.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!