Abuz al autorităţilor din Neamţ faţă de pădurile din vatra Mănăstirii Neamţ

01 Iunie 2007

Mănăstirile Neamţ, Văratec şi Agapia, prin hotărâri judecătoreşti definitive, irevocabile şi executorii, au obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru următoarele suprafeţe de pădure: Mănăstirea Neamţ – 4478,74 hectare; Mănăstirea Văratec – 570 hectare; Mănăstirea Agapia – 540 hectare. Prin aceste hotărâri, instanţele au obligat practic Direcţia Silvică Neamţ, Comisia judeţeană de fond funciar Neamţ şi Comisiile locale de fond funciar din Vânători şi Agapia să pună în posesie aceste mănăstiri cu suprafeţele de pădure care fac obiectul retrocedării şi să elibereze titlurile de proprietate respective.

Unităţile de cult menţionate mai sus au încercat pe cale amiabilă să obţină punerea în aplicare a acestor hotărâri judecătoreşti, dar numeroasele adrese către Prefectura Neamţ şi Direcţia Silvică Neamţ s-au lovit de refuzul conducătorilor acestor instituţii: prefectul Toader Mocanu, subprefectul Vasile Şendrea, respectiv directorul Direcţiei Silvicie, Ovidiu Mărcuţeanu.

Mai mult, Mănăstirea Neamţ a fost dată în judecată de Direcţia Silvică Neamţ şi a obţinut, pe calea ordonanţei prezidenţiale, accesul utilajelor în pădurile pe care mănăstirea le-a obţinut prin hotărâre judecătorească irevocabilă şi executorie. Pentru a stopa abuzul de a exploata pădurile obţinute prin hotărârile judecătoreşti menţionate mai sus, sectorul juridic al Arhiepiscopiei Iaşilor a introdus în instanţă o contestaţie la executare, obţinând suspendarea provizorie a accesului Direcţiei Silvice Neamţ în pădurile în litigiu.

Pe 31 mai 2007, printr-o acţiune în forţă, conducerea Direcţiei Silvice Neamţ, ajutată de Prefectura Neamţ (prin subprefectul Vasile Şendrea), a încercat, totuşi, să pătrundă în aceste păduri, fiind însoţită de aproximativ o sută de pădurari, jandarmi, poliţişti şi angajaţi ai unei societăţi private de pază, toţi veniţi din Piatra Neamţ. Prin această acţiune se dorea continuarea exploatării de către Direcţia Silvică Neamţ a zonelor de pădure câştigate în instanţă de Mănăstirea Neamţ (cu hotărâri care urmează a fi puse în executare silită prin executor judecătoresc).

Având în vedere că Mănăstirea Neamţ obţinuse suspendarea hotărârii prin care se permitea Direcţiei Silvice Neamţ accesul în aceste păduri, obştea Mănăstirii Neamţ, în frunte cu stareţul arhim. Benedict Sauciuc şi cu pr. Constantin Grigore, consilier juridic al Arhiepiscopiei Iaşilor, a blocat accesul utilajelor printr-o procesiune religioasă. Acţiunea celor care au dorit să intre cu forţa în pădurile Mănăstirii Neamţ este, aşadar, un abuz, cu atât mai mult cu cât instanţa a restituit acestei mănăstiri nu numai pădurile, ci şi drumurile forestiere şi cantoanele. Este regretabil că încercarea autorităţilor publice ale statului (Prefectură şi Direcţie Silvică) de a forţa pătrunderea cu utilaje de exploatere forestieră în pădurile Mănăstirii Neamţ s-a soldat chiar cu lovirea, de către o maşină, a unui monah.

Prezent la această acţiune, subprefectul Vasile Şendrea, în loc să mijlocească un dialog între cele două părţi, a tensionat şi mai mult situaţia susţinând poziţia Direcţiei Silvice. De altfel, Prefectura Judeţului Neamţ este cea care a refuzat să emită titlul de proprietate asupra pădurilor, încălcând prin abuz autoritatea lucrului judecat, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi executorie, cu cât mai mult cu cât Prefectura a fost parte în proces cu mănăstirea şi a pierdut, fiind obligată să emită titlurile de proprietate. Într-un târziu, văzând că obştea nu cedează de pe poziţia sa, subprefectul Şendrea a dat dispoziţie forţelor de ordine să se retragă din vatra Mănăstirii Neamţ.

Ca urmare a acestor fapte, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a înaintat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ o plângere penală îndreptată împotriva prefectului Toader Mocanu, a subprefectului Vasile Şendrea şi a directorului Direcţiei Silvice, Ovidiu Mărcuţeanu, respectiv împotriva membrilor Comisiei judeţene de fond funciar şi împotriva primarului comunei Agapia, plângere prin care solicită obligarea acestor persoane la a pune în aplicare hotărârile judecătoreşti irevocabile şi executorii, în caz contrar urmând sancţionarea lor conform art. 271 din Codul Penal. În acelaşi timp vom cere şi daune cominatorii de 10.000 RON pentru fiecare zi în care se întârzie predarea pădurilor către mănăstiri.

Trebuie să mai reamintim că, anterior, conducerea Direcţiei Silvice Neamţ a promis că, în momentul în care Biserica va fi pusă în posesie, va restitui profitul obţinut în urma acestor exploatări, după cum prevede Legea 1/2000, modificată şi completată cu Legea 247/2005. Aceste promisiuni sunt însă lipsite de credibilitate, întrucât nici până astăzi Biserica nu a primit suma de aproximativ 3,5 miliarde de lei vechi pe care Direcţia Silvică Neamţ trebuia să o dea în 2003, ca urmare a faptului că instanţele de judecată au obligat Direcţia Silvică şi Prefectura Neamţ să reconstituie dreptul de proprietate al unităţilor de cult asupra a 5.126 hectare de pădure în vatra Mănăstirii Neamţ.

După cum este binecunoscut, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei desfăşoară multiple activităţi pastorale, culturale, social-caritative şi medical-filantropice în slujba credincioşilor foarte săraci, din cea mai săracă zonă a Uniunii Europene. În condiţiile în care aceste activităţi solicită cheltuieli financiare foarte mari din partea noastră, preluarea unor păduri neeficiente, exploatate deja de Direcţia Silvică, ar fi o povară şi nu un ajutor pe care Statul este obligat prin Constituţie să-l acorde cultelor religioase. (pr. Constantin Grigore, consilier juridic al Arhiepiscopiei Iaşilor, pr. Constantin Sturzu, consilier „Biserica şi Societatea“)


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!