Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Academicianul Ioan Aurel Pop, Doctor Honoris Causa la Sibiu

Academicianul Ioan Aurel Pop, Doctor Honoris Causa la Sibiu

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 16 Mai 2014

Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu i-a acordat academicianului Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, titlul academic de Doctor Honoris Causa, la propunerea Departamentului de Istorie, Patrimoniu şi Teologie Protestantă din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane. Decernarea titlului a avut loc în cadrul manifestărilor dedicate împlinirii celor 45 de ani de activitate neîntreruptă a universităţii sibiene.

Hotărârea de a-i oferi titlul academic de Doctor Honoris Causa unuia dintre cei mai tineri academicieni din ţara noastră şi unui cercetător în istorie de renume mondial, a venit ca o dorinţă a Departamentului universitar menţionat de a-şi exprima gratitudinea faţă de contribuţia consistentă a rectorului Ioan Aurel Pop, nu doar în domeniul în care a ajuns până pe cele mai înalte culmi, ci şi în mediul academic şi cultural românesc. Pe de altă parte, Senatul Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu şi-a amintit cu multă recunoştinţă de tutela oferită de Universitatea „Babeş-Bolyai“ în anul 1969, când se înfiinţa, la Sibiu, Facultatea de Filologie şi Istorie, ca filială a instituţie de învăţământ din Cluj-Napoca, moment ce a însemnat un nou început al învăţământului universitar sibian, cu activitate neîntreruptă de 45 de ani. Distincţia oferită acum rectorului Ioan Aurel Pop este în acelaşi timp un act de recunoştinţă adus de mai tânăra universitate sibiană prestigioasei instituţii din Cluj-Napoca, din care şi-a luat fiinţă o nouă epocă de învăţământ academic în cetatea de pe malul Cibinului.

Ceremonia acordării titlului academic a fost un eveniment de anvergură pentru mediul cultural din Sibiu, la care au participat, alături de preşedintele Senatului universitar, Constantin Oprean, rectorul Ioan Bondrea, şi prorectorul Ioan Marian Ţiplic, numeroase personalităţi şi oficialităţi. Amintim aici pe Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, pe secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Gigel Paraschiv, rectorul Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu“ din Sibiu, generalul Ghiţă Bârsan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“, prof. univ. dr. Aurel Pavel, cadre didactice, oameni de cultură şi studenţi.

Peste 50 de cărţi şi 300 de studii

Cuvântul „Laudatio“ a fost citit de prorectorul Ioan Marian Ţiplic, subliniind preocupările de cercetare în istorie, funcţiile ocupate până în prezent şi vasta operă a academicianului.

„Ioan Aurel Pop este autorul a peste 50 de cărţi, ediţii de izvoare istorice, tratate şi manuale universitare şi volume îngrijite şi a peste 300 de studii, articole, recenzii, cronici în reviste de specialitate şi reviste de cultură. A desfăşurat şi desfăşoară o bogată activitate managerială, ilustrată prin deţinerea unor atribuţii de coordonator al unor prestigioase instituţii, adevărate ambasade ale culturii şi cercetării româneşti peste hotare. În perioada 1994-1995, domnia sa a coordonat activitatea Centrului Cultural Român din New-York, pentru ca în perioada 2003-2007 să primească sarcina coordonării Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia. Pe aceeaşi linie a activităţilor manageriale, trebuie menţionate crearea şi apoi puternica dezvoltare ulterioară a celui mai activ centru de cercetare a istorie Transilvaniei, este vorba de Centrul de Studii Transilvane, filială a Academiei Române“, s-a subliniat în cuvânt.

A urmat citirea hotărârii Senatului universitar sibian şi acordarea Diplomei de Doctor Honoris Causa, prin preşedintele Constantin Oprean. După acest moment de culme al ceremoniei, academicianul Ioan Aurel Pop a oferit universităţii sibiene o medalie şi o diplomă realizate pentru momentul aniversar din aceste zile, însoţite de lucrarea „Clujul şi Sibiul, destine universitare înfrăţite“ şi cele mai călduroase urări de bine din partea mediul universitar clujean.

Valorile poporului român

Cuvântul de recepţie susţinut de acad. Ioan Aurel Pop s-a intitulat „Elogiu oraşului românesc“ şi a fost o lecţie de veritabilă şi onestă istorie a trei mari urbe din Transilvania, şi anume Cluj-Napoca, Sibiu şi Braşov, vechi cetăţi de al căror trecut sunt legaţi atât românii, cât şi cele două etnii convieţuitoare pe aceste plaiuri: maghiarii şi saşii. Cu toate că, secole la rând, românii nu aveau acces în viaţa cetăţilor menţionate, în jurul acestora, a subliniat Ioan Aurel Pop, în „mărginimea“ lor, cultura, credinţa şi etosul românesc au creat adevărate urbe ale civilizaţiei româneşti. Mai târziu, comunităţile românilor au avut contribuţia lor la înfrumuseţarea acestor oraşe reprezentative pentru diversitatea culturală, etnică şi confesională din Transilvania, prin zidirea de biserici şi înfiinţarea de instituţii de marcă.

„Până în secolele XIX-XX, viaţa citadină a fost prohibită pentru românii din Transilvania, dar nu este vorba despre o chestiune de prohibiţie etnică, ci de una confesională. Aceste oraşe s-au afirmat prin marginile lor. Chiar şi aşa, unii români au gravitat masiv în jurul vieţii urbane şi şi-au făurit destine orăşeneşti «sui generis». Astfel, la Braşov, Sibiu şi Cluj s-a afirmat şi o viaţă românească extraordinară. Mai târziu, aceşti români din preajma oraşelor aveau să intre statornic în ele şi să schimbe radical structura populaţiei. Faptul a fost posibil datorită unui adevăr etnico-demografic foarte simplu, dar mai puţin evidenţiat în ultima vreme. Toate împrejurimile oraşelor transilvane şi cu precădere a celor trei aflate în atenţia noastră, sau mărginimile, erau în mare măsură româneşti. Cu alte cuvinte, cele mai multe şi mai mari sate şi chiar târguri care înconjurau oraşele acestea erau locuite de români. Or, se ştie că oraşele sunt alimentate permanent sub aspect demografic de lumea rurală din jur, dar îşi schimbă şi relativ uşor componenţa etnică (…). Unele sate au jucat pentru români rolul de adevărate metropole, iar Braşovul, Clujul şi Sibiul, prin exemplul lor, au favorizat din plin acest proces de suplinire a lipsei centrului prin margine. Românii şi-au trăit viaţa ca orice popor în această regiune, cu bune şi cu rele. N-au fost cu nimic excepţionali. A vorbi despre popoare superioare şi inferioare, despre popoare cu istorie sau fără istorie, despre popoare cu vocaţie constructivă sau distructivă, despre popoare pasive şi active este riscant, discriminatoriu, jignitor şi lipsit de fundamentare ştiinţifică. Popoarele, ca şi indivizii se adaptează mediului, condiţiilor în care sunt puse, provocărilor sorţii. Poporul român, de-a lungul istoriei sale de peste un mileniu a produs valori care i-au dat tăria vieţuirii, supravieţuirii şi convieţuirii. Unele din acestea sunt şcolile superioare sau universităţile“, a spus acad. Ioan Aurel Pop.

Ceremonia s-a încheiat cu mesajele de felicitare venite din partea rectorului Ioan Bondrea, a secretarului de stat Gigel Paraschiv şi a altor oficialităţi.

Citeşte mai multe despre:   doctor honoris causa