Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri „Căutarea Împărăției lui Dumnezeu reprezintă prioritatea vieții creștine”

„Căutarea Împărăției lui Dumnezeu reprezintă prioritatea vieții creștine”

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Știri
Un articol de: Diac. Emilian Apostolescu - 25 Iunie 2023

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit în Duminica a 3-a după Rusalii un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. Preafericirea Sa a arătat că, în esență, mesajul Evangheliei duminicale este acela că prioritatea vieții creștine o reprezintă căutarea Împărăției lui Dumnezeu.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat sensurile duhovnicești ale pasajului evanghelic al acestei duminici (Matei 6, 22-33), ce relatează cuvintele rostite de Mântuitorul Iisus Hristos pe tema grijilor specifice vieții pământești. Preafericirea Sa a subliniat mai întâi principalele trei învățături care se desprind din lecturarea acestui pasaj biblic: „În primul rând, grijile privind mâncarea, băutura și îmbrăcămintea nu trebuie să înrobească viața omului. Ele nu trebuie să devină îngrijorare sau tiranie asupra sufletului. În al doilea rând, iubirea milostivă a lui Dumnezeu Creatorul față de creaturi, sau pronia cerească, trebuie să fie pentru om izvor de pace și speranță. În al treilea rând, Sfânta Evanghelie nu îi îndeamnă pe oameni să fie leneși, ci le spune să caute mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, adică viața duhovnicească, iar cele materiale se vor adăuga apoi”.

În continuare, Patriarhul României a detaliat principalele învățături enunțate de Mântuitorul în cadrul cuvântării Sale, explicând îndeosebi primele cuvinte ale acestui pasaj evanghelic. „Sfinții Părinți au înțeles ochiul, despre care vorbește Domnul în cuvântarea Sa, nu ca fiind organul material al trupului, ci conștiința sau discernământul, vederea dreap­tă a sensului vieții. Discernământul este capacitatea de a deosebi binele de rău și a stabili prioritățile din viața omului. Dacă această conștiință este curată, atunci viața omului se luminează. Dar dacă acest ochi sufletesc, discernământul, este întunecat, și viața omului se întunecă pentru că patimile egoiste vor fi prioritare pentru cel dornic de îmbo­gățire materială nelimitată”, a spus Preafericirea Sa.

„Înțelesul acestei Evanghelii se află în concluzia pe care Mântuitorul o formulează astfel: «Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și toate acestea se vor adăuga vouă». Vedem că Domnul nu ne spune că trebuie să fim leneși și indiferenți, ci că grija pentru cele materiale nu trebuie să fie prioritară și excesivă. Omul trebuie să caute mai întâi viața duhovnicească, adică să hrănească mai întâi sufletul prin legătura sa cu Dumnezeu, deoarece sufletul este nemuritor și nu se poate hrăni doar cu lucrurile materiale din lumea aceasta. El are nevoie de iubirea veșnică a lui Dumnezeu întrucât omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu Cel veșnic viu. Fiind nemuritor, sufletul omului are o valoare unică și irepetabilă. Această valoare unică a sufletului fiecărei persoane arată că prioritatea căutării omului în lumea aceasta o reprezintă ceva ce nu este din lumea aceasta, anume Împărăția lui Dumnezeu”, a adăugat Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat ce înseamnă adevărata hrană și îmbrăcăminte de care omul are nevoie în viața pământească: „Hrana pentru suflet este, în primul rând, legătura omului cu Dumnezeu prin rugăciune, adică viața duhovnicească, iar îmbrăcămintea pentru suflet și pentru trup este viața plină de virtuți. Această îmbrăcăminte se primește la botez, motiv pentru care se cântă «Dă-mi mie haină luminoasă...», precum și «Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat». Expresia «a se îmbrăca în Hristos» înseamnă a fi îmbrăcat în harul pe care ni l-a descoperit Hristos, în care se arată iubirea lui Dumnezeu Tatăl și împăr­tășirea Duhului Sfânt. Cu timpul, din cauza păcatelor, această haină luminoasă se întunecă uneori și trebuie curățită prin pocăință și prin faptele de îndreptare a vieții. Așadar, hrana sufletului este legătura omului cu Dumnezeu. De aceea spune Mântuitorul că «Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu» (Matei 4, 4). Cu alte cuvinte, sufletul se hrănește cu rațiunile divine, cu sensurile dum­nezeiești semănate de Dumnezeu în făpturi și în Scripturi. Se hră­nește cu gândurile și cu expresiile iubirii Creatorului imprimate în creaturi, dar și cu aceste cuvinte ale lui Dumnezeu Cuvântul imprimate în Sfintele Scripturi. Părinții din secolele al 3-lea și al 4-lea spun că noi ne hrănim din cuvintele Sfintei Scripturi ca din Sfânta Euharistie. Hrana din Sfintele Scripturi se împlinește în împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului”.

În încheiere, Părintele Patriarh a reliefat felul în care Împărăția lui Dumnezeu este văzută în scrierile pauline. „Sfântul Apostol Pavel o numește, în Epistola sa către Coloseni, «Împărăția Fiului iubirii Sale» (1, 13). Aceasta este Împărăția în care se arată iubirea Tatălui față de Fiul Său veșnic, adeverită de Duhul Sfânt, care purcede din Tatăl și Se odihnește în Fiul, precum și iubirea Tatălui față de toți oamenii care au fost înfiați prin harul Duhului Sfânt unit cu apa botezului pe baza credinței lor în Dumnezeu Fiul, Care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră. (...) Noi suntem introduși în iubirea părintească a Tatălui față de Fiul Său. De aceea, Biserica este plină de iubire părintească și filială. Iubirea părintească se transmite prin hirotonie celor care devin păstori de suflete, iar iubirea filială se transmite prin botez, când creștinul ortodox devine fiu al lui Dumnezeu după har. Paternitatea și filiația duhovnicească fac parte din experiența bucuriei Împărăției lui Dumnezeu. Un teolog ortodox din Occident spunea că în Taina Spovedaniei noi simțim cel mai mult iubirea părintească și iubirea fiască, pentru că acestea sunt mai întâi prezente în Împă­răția lui Dumnezeu și apoi sunt împărtășite, prin Sfintele Taine, în viața Bisericii”, a arătat Patriarhul României.