Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri „Dascăl al pocăinţei, al dreptăţii sociale, al rugăciunii şi al postului”

„Dascăl al pocăinţei, al dreptăţii sociale, al rugăciunii şi al postului”

Galerie foto (20) Galerie foto (20) Știri
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 30 August 2019

Cu prilejul sărbătorii „Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, ieri, 29 august 2019, Altarul de vară cu hramurile „Învierea Domnului” și „Sfântul Ioan Botezătorul” al Reşedinţei Patriarhale şi-a sărbătorit ocrotitorul spiritual. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de slujitori. Altarul de vară din grădina interioară a Reşedinţei Patriarhale îl are ca ocrotitor şi pe Înaintemergătorul Domnului, deoarece aici se află o statuie în bronz a pruncului Ioan, copie a operei celebrului artist Paul Dubois, realizată în anul 1861 la Roma.

 Întâistătătorul Bisericii noastre a spus în cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii că Sfântul Proroc Ioan Botezătorul este cinstit în mod deosebit de Biserică pentru că are în calendarul ortodox şase zile de pomenire, dintre care trei sunt înscrise cu roşu. „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul este prăznuit în 7 ianuarie, de Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, imediat după Botezul Domnului, la 24 iunie, când prăznuim naşterea sa, şi în 29 august, când pomenim tăierea cinstitului său cap, adică sfârşitul vieţii sale pământeşti. Aceste trei sărbători sunt înscrise cu roşu în calendar, dar mai sunt încă trei sărbători închinate Sfântului Proroc Ioan, înscrise cu negru în calendar, şi anume: 23 septembrie, zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, 24 februarie, întâia şi a doua aflare a capului sfântului, şi 25 mai, a treia aflare a cinstitului său cap. Faptul că şase zile din an sunt dedicate pomenirii acestui sfânt proroc arată cât de mare este el în conştiinţa Bisericii, şi aceasta, în primul rând, pentru că Mântuitorul Iisus Hristos Însuşi a spus despre El că este «cel mai mare om născut din femeie» (Matei 11, 11 şi Luca 7, 28). Sfântul Proroc Ioan Botezătorul este ultimul dintre prorocii Vechiului Testament, dar şi cel care face legătura cu Noul Testament”, a evidenţiat Preafericirea Sa. 

Rod al rugăciunilor părinţilor săi

Patriarhul României a subliniat că Sfântul Proroc Ioan Botezătorul este foarte iubit de Biserică, icoana sa fiind aşezată pe iconostas, lângă icoana Maicii Domnului. „În icoana Judecăţii din urmă, Maica Domnului stă în dreapta Dreptului Judecător, iar Sfântul Proroc Ioan Botezătorul în stânga, mijlocind pentru mântuirea celor care s-au pocăit, dar nu au mai avut timp să arate faptele pocăinţei în viaţa lor. Sfântul Ioan este, aşa cum ne spun Sfintele Evanghelii, fiul preotului Zaharia şi al soţiei sale Elisabeta. Elisabeta era rudă cu Maica Domnului, era verişoara sa, deci Sfântul Ioan Botezătorul este fiu de preot şi verişor cu Mântuitorul Iisus Hristos. El s-a născut cu şase luni înainte de Mântuitorul Hristos, naşterea sa fiind binevestită de Arhanghelul Gavriil. Sfântul Ioan Botezătorul este un om care s-a născut în urma rugăciunilor părinţilor săi, el este rod al rugăciunilor preotului Zaharia şi ale soţiei sale Elisabeta”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. 

Avea o predică duhovnicească şi socială

În continuare, Preafericirea Sa a arătat că Sfântul Proroc Ioan a fost un mare postitor, ascet şi nevoitor: „La vârsta de 30 de ani a început să predice pocăinţa. Îi chema la pocăinţă pe toţi locuitorii Ţării Sfinte şi apoi îi boteza în râul Iordan. El predica pocăinţa, care înseamnă schimbarea felului de a gândi, de a vorbi şi de a trăi. Avea o predică deodată duhovnicească, spirituală şi socială, însă sfârşitul vieţii sale vine din faptul că l-a mustrat adesea, în public, pe regele Irod Antipa, un om dezordonat din punct de vedere moral. Irod şi-a alungat propria soţie şi a adus în casă pe soţia fratelui său, Filip, care era şi el tetrarh. Sfântul Ioan Botezătorul îl mustra pe rege zicând: «Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău» (Marcu 6, 18)”. 

Combate dezordinea morală

Patriarhul României a mai reliefat că Sfântul Ioan Botezătorul este un dascăl al pocăinţei, al înfrânării şi al fecioriei, un om al dreptăţii, al sfinţeniei, al rugăciunii şi al postului. „Sfântul Proroc Ioan îi mustră pe cei care sunt călcători de Lege. El este de partea celor asupriţi, săraci şi marginalizaţi. Este un sfânt în acelaşi timp rugător, dar şi îndreptător al vieţii oamenilor. De aceea, Biserica i-a închinat multe sărbători, iar aceasta, a Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, este o sărbătoare pomenită în stare de post aspru. De ce? Pentru că Biserica a hotărât să ni se atragă atenţia că îmbuibarea, beţia şi mâncarea prea multă duc la crimă, la dezordine şi nedreptate. O mulţime de conducători de popoare, care au devenit robiţi de patima beţiei, au luat hotărâri pripite şi nedrepte şi au vărsat sânge nevinovat. Sfântul Ioan ne arată că trebuie să păstrăm unitatea familiei şi, de aceea, el combate o dezordine morală atunci când ea are loc la orice nivel”, a precizat Preafericirea Sa.