Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Expoziție de manuscrise și carte veche

Expoziție de manuscrise și carte veche

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Marius Nedelcu - 14 Noiembrie 2015

La Biblioteca Sfântului Sinod, în incinta Mănăstirii Antim din București, a fost vernisată joi-seară, în data de 12 noiembrie, expoziția de manuscrise și carte veche „Sfântul Ioan Gură de Aur - lira Duhului Sfânt”. La acest eveniment cultural au participat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, arhimandriți, monahi, preoți, oameni de cultură și iubitori ai scrierilor hrisostomice.

Într-un adevărat sanctuar al cărților vechi și manuscriselor, așa cum a fost denumită Biblioteca Sfântului Sinod, joi-seară a avut loc un eveniment dedicat Sfântului Ioan Gură de Aur și receptării sale în Țările Române. Expoziția, intitulată sugestiv „Sfântul Ioan Gură de Aur - lira Duhului Sfânt”, a reunit într-un cadru accesibil publicului iubitor de carte și cultură o mică parte din manuscrisele și cărțile vechi din patrimoniul Bibliotecii Sfântului Sinod, care sunt copii și traduceri în diferite limbi ale scrierilor Sfântului Ioan Gură de Aur. Vernisajul expoziției a fost deschis de părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, consilier patriarhal - directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, care a spus că această ex­po­ziție arată de ce sfântul ierarh antiohian este foarte iubit de cre­din­cioșii români. „Având în vedere că 2015 a fost declarat și Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur, Biblioteca Sfântului Sinod și-a propus să prezinte cât de bună a fost receptarea acestui sfânt în memoria Bisericii și în viața credincioșilor. Această îndrăgire a Sfântului Ioan Gură de Aur, care este cel mai prețuit sfânt al Bisericii răsăritene, este demonstrată de mulțimea lucrărilor sale multiplicate în mii și mii de copii, traduse și răspândite în zeci de ediții, în aproape toate limbile europene”, a spus părintele arhimandrit. 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că operele Sfântului Ioan Gură de Aur au avut o bogată răspândire pentru că au un pronunțat caracter pastoral. „Sub forma aceasta vizuală ne dăm seama mai bine de modul în care românii l-au receptat pe Sfântul Ioan Gură de Aur, desigur, împreună cu ceilalți creștini. Scrierile lui sunt foarte diverse, dar cea mai valoroasă dintre toate cărțile sale este Comentariul la Evaghelia după Matei, despre care Toma de Aquino a spus că valorează mai mult decât întreg Parisul. Sfântul Ioan Gură de Aur a mai scris un comentariu și la Evanghelia după Ioan, dar acesta este mai pastoral și mai profund. Este cunoscut, mai ales în rândul studenților la Teologie și al preoților, tratatul Despre preoție al Sfântului Ioan Gură de Aur. Pe lângă faptul că este un bun interpret, un tâlcuitor al Sfintei Scripturi, sfântul este și un mare rugător pentru salvarea demni­tății umane, din cădere, din păcat”, a explicat Preafericirea Sa.
Expoziția de manuscrise și carte veche a fost organizată ca un parcurs istoric de la cele mai vechi cărți și traduceri hrisostomice până în vremurile mai apropiate de noi și în contemporaneitate. Am putut vedea ediții greco-latine, slavone și românești ale scrierilor Sfântului Ioan Gură de Aur. Operele publicate în limba greacă, în care sfântul a scris, și cele publicate în latină sunt mai vechi și mai rare pentru că ele au fost folosite mai des în cercetare și s-au pierdut în acest demers. Am văzut și ediții slavone ale scrierilor sale care au circulat în mod special în Țările Române și care au stat la baza unor traduceri românești. Din tradiția slavonă se păstrează și numele „Zlatoust” pentru Sfântul Ioan, care înseamnă "Gură de de Aur". De o mare frumusețe sunt și litografiile de pe cărțile „Puțul” și „Împărțirea de Grâu”, tipărite la Buzău în 1833, cuprinzând la început litografii ce îl înfățișează pe Sfântul Ioan ca un om care scoate apă dintr-o fântână şi o oferă oamenilor care așteaptă la rând cu diferite vase, pentru a primi „apa învățăturilor dum­nezeiești”.
Cu prilejul vernisajului acestei expoziţii, Patriarhul României a acordat Bibliotecii Sfântului Sinod Diploma omagială "Sfântul Ioan Gură de Aur" cu medalie.