Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Întâietatea, rodul iubirii jertfelnice

Întâietatea, rodul iubirii jertfelnice

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 18 Aprilie 2016

Biserica Ortodoxă s-a aflat ieri, 17 aprilie, în Duminica a 5-a din Postul Sfintelor Paşti sau a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie oficiată în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală, iar la final a rostit cuvântul de învăţătură.

Biserica ne cheamă să medităm la cuvintele Evangheliei Duminicii a 5-a din Sfântul şi Marele Post al Paştilor (Marcu 10, 32-45), pentru ca, prin unirea rugăciunii smerite cu pocăinţa şi cu postul, să ne curăţim şi să progresăm în urcuşul duhovnicesc interior spre lumina şi bucuria praznicului Învierii Domnului. În Evanghelia acestei duminici, Mântuitorul Iisus Hristos prevesteşte paharul suferinţei şi al botezului sângelui prin moartea Sa jertfelnică, dar şi bucuria Învierii Sale. Apostolii Iacov şi Ioan, fiii lui Zevedeu, neînţelegând semnificaţia cuvintelor Domnului Hristos, I-au cerut să fie aşezaţi de-a dreapta şi de-a stânga Sa întru împărăţia lumească sau politică pe care credeau că o va întemeia. Însă Mântuitorul Iisus Hristos nu numai că le prevesteşte suferinţele şi moartea celor doi apostoli, ci le explică adevărata semnificaţie a întâietăţii, care se dezvoltă din smerenia iubirii şi slujirii celorlalţi. Doar cel care se jertfeşte pentru alţii, acela este demn de a fi respectat, fiindcă „numai iubirea jertfelnică este credibilă, demnă de a fi cinstită şi este putere cu adevărat duhovnicească”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. „Evanghelia de astăzi, în puţine cuvinte, dezvoltă o învăţătură esenţială a Mântuitorului Iisus Hristos, şi anume că dobândirea cinstei, întâietăţii, a unei preeminenţe într-o comunitate, nu trebuie să fie rezultatul unei ambiţii egoiste, al unei dorinţe de slavă deşartă, ci aceasta vine din partea comunităţii pentru că s-a arătat iubire jertfelnică şi slujire faţă de cei mulţi. Evanghelia se încheie cu aceste cuvinte: «Fiul Omului n-a venit ca să I se slujească, ci ca El să slujească şi să-Şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi» (Marcu 10, 45). Aici vedem că Mântuitorul Iisus Hristos răstoarnă logica puterii lumeşti şi o înlocuieşte cu logica slujirii prin iubire smerită, jertfelnică, creatoare de comuniune în societate. Dacă nu domină această slujire a tuturor de către fiecare în parte, atunci se creează în loc de comuniune adversitate, dezbinare, tulburare”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.

De-a lungul istoriei, dorinţa de întâietate a cauzat multe tulburări şi în Biserică, iar acestea s-au manifestat mai ales între scaunele sau tronurile din marile oraşe ale Imperiului Roman creştin, a mai spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. „Întâietatea nu se caută, ci se primeşte, iar Cel care o dăruieşte este Dumnezeu Tatăl, Care cunoaşte nu numai mulţimea faptelor bune ale oamenilor, ci şi starea lor sufletească”, a precizat Preafericirea Sa.

În Duminica a 5-a din Sfântul şi Marele Post, Biserica Ortodoxă a rânduit şi pomenirea Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, deşi are ziua de 1 aprilie fixată în calendarul sfinţilor. Această pomenire este datorată exemplului de sfinţenie, la care sfânta cuvioasă a ajuns prin dobândirea harului lui Dumnezeu, în urma multei sale smerenii, a rugăciunii, pocăinţei şi nevoinţei. Viaţa cuvioasei este inclusă în Triod şi a fost citită la Denia Canonului Mare din săptămâna a 5-a din post.