Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Praznicul Sfântului Ioan Botezătorul în eparhii din Oltenia

Praznicul Sfântului Ioan Botezătorul în eparhii din Oltenia

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Știri
Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 10 Ianuarie 2020

Sfântul Ioan Botezătorul a fost cinstit marți, 7 ianuarie, în mai multe locaşuri de închinare din Oltenia. Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a slujit în Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Râmnicu Vâlcea, iar Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, a slujit la Biserica Grecescu din Drobeta-Turnu Severin. 

Credincioșii din Râmnicu Vâlcea l-au cinstit marți pe Sfântul Ioan Botezătorul la unul dintre locașurile din oraș închinate lui. Aceștia au fost binecuvântați de Arhiepiscopul Râmnicului, care a săvârșit Sfânta Liturghie și a rostit un cuvânt de învățătură. 

„La vârsta de 30 de ani, Sfântul Ioan Botezătorul a ieșit din pustie și a venit la Iordan, propovăduind botezul pocăinței, prin care chema la conștientizarea stării păcătoase a tuturor claselor sociale, mustrând și îndemnând să se facă roade vrednice de pocăință pentru întâmpinarea lui Mesia. În pofida predicii sale moralizatoare, Sfântul Ioan avea o atitudine smerită, iar aceasta se observă în faptul că, deși veneau la el mulțimi de oameni, nu s-a socotit pe sine mai mult decât era, și anume înaintemergător al lui Mesia, mărturisind: «Vine în urma Mea Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-Mă, să-i dezleg cureaua încălță­mintelor» (Sf. Ev. Marcu I, 7). Dar și mai mult s-a smerit pe sine când el, creatura, a atins creștetul Creatorului, prin botezarea Fiului lui Dumnezeu în râul Iordan. De aceea, Sfântul Ioan Botezătorul este un model pentru fiecare dintre noi, de smerenie, de credință pentru că el L-a arătat lumii pe Hristos, dar și un model de demnitate, pentru că nu i-a păsat de puterea pe care o avea regele Irod și a ținut să-l mustre pe acesta ca să păstreze Legea lui Dumnezeu. La fel și noi suntem datori a împlini cuvântul lui Dumnezeu în viața noastră, pentru a ne arăta prieteni Sfântului Ioan și a ne învrednici de simțirea harului Preasfintei Treimi”, a explicat Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie.

La finalul cuvântului, chiriarhul Râmnicului a adresat felicitări tuturor celor care poartă numele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.

Liturghie arhierească la o biserică istorică din Drobeta-Turnu Severin

Și credincioşii severineni s-au adunat în număr mare la Biserica Grecescu din municipiul Drobeta-Turnu Severin, închinată de asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. Înveşmântată în haină de praznic, fosta catedrală a orașului și comunitatea de aici l-au primit cu acest prilej pe Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, care a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de către psalții Catedralei Episcopale din municipiu. La final, Preasfințitul Părinte Episcop Nicodim a săvârşit o slujbă de pomenire în cinstea ctitorilor locaşului de închinare severinean, Ioan şi Ioana Grecescu. Biserica Grecescu este ctitorie din 1868, a familiei de boieri Ioan și Ioana Grecescu, care au ridicat şi spitalul din apropiere, cunoscut sub acelaşi nume. La realizarea proiectului, Carol I a angajat arhitectul Capitalei, biserica ridicându-se după stilul celei domneşti de la Curtea de Argeş. Valoarea şi frumuseţea acestui locaş religios sunt date şi de pictura interioară (stil neoclasic), creaţie a pictorului român ­Gheorghe Tattarescu (1872). Biserica a fost sfinţită în 1875, iar în 1884 a devenit catedrală ortodoxă a oraşului Turnu Severin. Cu râvnă şi pricepere s-au aplecat asupra acestei opere de artă religioasă doi profesori de desen din Turnu Severin, spălând pictura (în 1898, Alexandru Răsmeriţă, iar în 1908, Theodor Zarnea). Acoperişul bisericii a fost făcut iniţial din tablă de aramă, dar a fost smuls de germani în 1917. Cel de azi datează din 1920.