Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Sănătate: Siropul de isop, cel mai sigur tratament contra bronşitelor

Sănătate: Siropul de isop, cel mai sigur tratament contra bronşitelor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Constantin Milică - 08 Martie 2011

Bronşitele sunt afecţiuni acute sau cronice, care constau din inflamarea persistentă a bronhiilor, cu tuse şi expectoraţii, provocate de o mare diversitate de factori, îndeosebi infecţii respiratorii cu virusuri, streptococi, stafilococi, ciuperci patogene. Tratamentele fitoterapeutice asigură prevenirea bolii şi evitarea complicaţiilor, prin creşterea rezistenţei organismului, inclusiv anihilarea efectelor produse de factorii declanşatori.

În tratamente interne se folosesc multe specii de plante, luate separat sau în combinaţii echilibrate, în funcţie de conţinutul în principii active:

- flori de lumânărică, soc, tei, nalbă, ciuboţica-cucului, muşeţel;

- frunze de plămânărică, pătlagină, podbal, tuia, urzică, sovârv, salvie, tarhon, roiniţă;

- fructe de fenicul, anason, chimion, asmăţui, in;

- muguri de brad, pin, molid, plop negru;

- rădăcini de lemn dulce, nalbă mare, valeriană, iarbă mare, hrean, săpunariţă;

- herba de coada-calului, trei-fraţi-pătaţi, talpa-gâştei, cimbru de cultură, cimbrişor, unguraş, isop, ventrilică.

Prepararea ceaiurilor se face sub formă de infuzii, decocturi sau macerate din care se consumă câte 2-3 căni pe zi sau fracţionate în mai multe reprize, câte una-două linguri, la intervale de 2-3 ore.

Bune rezultate dau unele tincturi, siropuri şi sucuri. Tincturile în alcool 400 cu talpa-gâştei, tuia, podbal, obligeană, rostopască şi roua cerului (în părţi egale) se folosesc câte 20-40 de picături, de 2-3 ori pe zi, între mese, timp de o lună-două pe trimestru.

Siropul din muguri de pin sau de brad se prepară din 100 g muguri zdrobiţi, care se macerează 12 ore în 100 ml alcool 70 grade; apoi se toarnă 500 ml apă clocotită, iar după 6 ore se strecoară şi se adaugă 650 g zahăr care se dizolvă la cald. După completare cu apă până la un litru se foloseşte de către bolnavii adulţi, câte 3 linguri pe zi, între mese, iar la copii câte 3 linguriţe pe zi.

În traheobronşitele acute sau cronice se utilizează siropul de isop (3-5 linguriţe pe zi), pătlagină sau balsam de Tolu, cu rol de stimulare a expectoraţiei, dezinfectant al căilor respiratorii şi antiseptic la nivelul musculaturii netede bronşice.

Sucul din frunze de pătlagină şi lucernă (câte 50 ml din fiecare) se obţine la storcător şi se amestecă cu o linguriţă miere de albine şi două linguriţe oţet de mere. Întreaga cantitate se consumă imediat după preparare, procedeul repetându-se de 4 ori pe zi, la intervale de 4 ore. După 6 săptămâni se constată ameliorarea sigură sau chiar vindecarea bronşitei.

Tratamentele externe

- comprese pe piept, timp de 20-60 de minute, se pun cu un prosop muiat în apă fierbinte, hrean şi oţet de mere sau cu decoct din paie de ovăz, după care se acoperă pieptul cu o flanelă uscată ;

- cataplasmă cu pastă moale din făină de muştar negru, muiată în apă călduţă, ţinută timp de 15 minute pe locul dureros (piept şi spate), având acţiune revulsivă şi de activare a circulaţiei sângelui. Pentru persoanele care suportă greu efectul muştarului se poate prepara un amestec din 50 g făină de muştar şi 100 g făină de in cu apă caldă (25-300 C);

- băi generale, de şezut, de mâini şi de picioare, cu un amestec de plante (salvie, tei, nalbă mare, fân, podbal, lavandă, mac, ceapă şi seminţe de mărar), făcute în fiecare seară şi, eventual, dimineaţa, timp de 8-10 minute;

- inhalaţiile folosesc un amestec de plante medicinale (în părţi egale): muşeţel, cimbru, cimbrişor, lavandă, mentă, rozmarin, ienupăr şi ramuri tinere de pin, cu adaos de sare. Din amestec se iau două linguri la un litru de apă fierbinte, într-un vas smălţuit cu gură mare. Aburii degajaţi prin fierbere se aspiră alternativ pe nas şi pe gură, timp de 20-30 de minute, cu repetare de două ori pe zi, una obligatorie seara la culcare. În timpul inhalaţiei capul se acoperă cu un prosop. Acest amestec de plante poate fi înlocuit cu uleiuri eterice de brad, pin, molid, ienupăr, lavandă, mentă, eucalipt şi isop; din amestecul de uleiuri se pun 4-6 ml în 100 ml de alcool de 90 de grade, din care se ia o linguriţă la un litru de apă fierbinte pentru inhalaţie, seara, înainte de culcare, timp de 8-10 zile consecutiv, având puternice efecte antiseptice şi antiinflamatoare.