În Duminica a 3‑a după Sfintele Paști, 19 mai 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, a săvârșit slujba de sfințire a Paraclisului mitropolitan „Sfântul Gheorghe”‑Vechi din
20 Mai, 2024
Zi de hram la Mănăstirea Cozia din județul Vâlcea
Mănăstirea Cozia, ctitoria marelui voievod Mircea cel Bătrân, și-a serbat luni, de praznicul Sfintei Treimi, hramul. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară al mănăstirii de Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. Tot în această zi, s-au împlinit șase ani de la întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie ca Arhiepiscop al Râmnicului.
Credincioși din eparhie și pelerini din întreaga țară au participat luni, 8 iunie 2020, la hramul Bisericii „Sfânta Treime” a Mănăstirii Cozia, din stațiunea vâlceană Călimănești-Căciulata. În cuvântul rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a vorbit despre importanța lucrării Sfintei Treimi în viața creștinilor, subliniind iubirea și unitatea Preasfintei Treimi ca temeiuri pentru iubirea și unitatea oamenilor.
De asemenea, cu prilejul împlinirii celor șase ani de la întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic a mulțumit pentru această invitație, la hramul ctitoriei istorice de la Cozia, și a vorbit în cuvântul de învățătură despre realizările ierarhului aniversat.
După săvârșirea Sfintei Liturghii, cei doi ierarhi au vizitat mai multe așezăminte monahale: Mănăstirea Ostrov, Mănăstirea Berislăvești, Mănăstirea „Sfântul Ioan Iacob”, Mănăstirea Blănoiu, Mănăstirea Gruiul Lupului, Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea și Ansamblul Centrului eparhial.
Biserica mare a Mănăstirii Cozia, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost construită de meșteri din Moravia, după modelul bisericii sârbești din Crușevăț, din piatră albă tare, între anii 1387 și 1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Bătrân. Pictura naosului și Altarului a fost refăcută în epoca brâncovenească, între anii 1704 și 1705.
În pronaos se află mormântul voievodului Mircea cel Bătrân și al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, călugărită după moartea fiului ei și decedată în anul 1605. Piatra funerară a domnitorului este o copie a celei originale și datează din 1938.
