Anul unității credinţei și al Centenarului Marii Uniri

Anul unității credinţei și al Centenarului Marii Uniri

07 Ianuarie 2018

Cu dragoste în Hristos, Vă aducem la cunoștință că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 28-29 octombrie 2016, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Danielprivind declararea anului 2018 în Patriarhia Română ca „Anul omagial al unității de credință și ­neam“ și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918)”.

În referat s-a precizat că, potrivit practicii existente, în vederea pregătirii mai înainte a anului omagial 2018, Per­ma­nența Consiliului Națio­nal Bisericesc, prin hotărârea nr. 3.346 luată în ședința sa din 24 martie 2016, a avizat tematica și programul-cadru al manifestărilor din „Anul oma­gial al unității de cre­dință și neam” și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918)”, prin care se urmă­rește: pregătirea din timp a evenimentelor prin studii/articole, cărți de reflecție și manifestări cu caracter liturgic, duhovnicesc, cultural-educativ, social-filantropic și teologic-științific la toate nivelurile, organizarea de congrese, colocvii, seminarii, conferințe administrative preoțești și cercuri pastorale cu tema: „Anul omagial al unității de credință și neam” și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918)”; evidențierea temelor și a activităților organizate prin mijloacele media ale Bisericii noastre; evaluarea, la încheierea anului, a modului de aducere la îndeplinire în eparhii a programului-cadru de celebrare a celor două teme propuse pentru anul 2018.

Din referat reiese că:

1. iniţiativa proclamării anului 2018 ca Anul omagial al unităţii de credinţă şi ­neam are ca scop să aducă în centrul misiunii Bisericii de astăzi: unitatea de credinţă - temelie a unităţii Bisericii; unitatea Bisericii în faţa persecuţiilor; unitatea Bisericii în faţa ereziilor; unitatea Bisericii în faţa curentelor filosofice și ideologiilor politice; contribuţia Bisericii la promovarea conștiinţei naţionale a poporului român și la făurirea statului român unitar modern.

2. iniţiativa proclamării anului 2018 ca Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918) are ca scop evaluarea rolului pe care l-au avut Biserica și slujitorii ei la afirmarea unităţii de credinţă și neam în decursul istoriei poporului român, evocarea promotorilor Marilor Uniri din anii 1600, 1859 și 1918, precum și consecinţele benefice ale unităţii naţionale și bisericești; rolul și sprijinul acordat de Biserica Ortodoxă Română Armatei române în Primul Război Mondial; unitatea naţională - bază a demnităţii naţionale; educaţia pentru unitate și demnitate naţională - o șansă pentru o cooperare internaţională benefică.

În vederea materializării acestei inițiative, Cancelaria Sfântului Sinod a întocmit următorul program-cadru (liturgic, cultural și mediatic) intitulat „2018 - Anul omagial al unității de credință și neam și Anul comemorativ al făuritorilor ­Marii Uniri (din 1918) în ­Patriarhia Română”.

I. În primul semestru al anului 2018 va fi tratată tema „Anul omagial al unității de credință și neam”, care va fi prezentată astfel:

1. Unitatea de credință - temelie a unității Bisericii:

a) Credința în Dumnezeu și cultul creștin, factori de promovare a unității Bisericii Ortodoxe;

b) Sinodalitatea - formă de conducere și de păstrare a unității Bisericii;

c) Organizarea bisericească și unitatea de neam și credință;

d) Sinodul de la Iași (1642) și unitatea credinței;

e) Mărturisirile de credință și rolul lor în păstrarea și afirmarea unității Bisericii.

2. Unitatea Bisericii în fața persecuțiilor:

a) Atitudinea Bisericii față de persecuții (persecuții pe baze religioase și ideologice);

b) Persecuții în spațiul românesc și martirajul ca mod de păstrare și mărturisire a dreptei credințe (martirii din Dobrogea, Transilvania etc.);

c) Rolul Bisericii din Principatele Române în lupta de păstrare și afirmare a credinței ortodoxe (ajutorarea Patriarhiilor istorice și a așezămintelor din Ţara Sfântă, Muntele Athos, Muntele Sinai etc.);

d) Sprijinul acordat românilor ortodocși aflați sub ocupație străină (Transilvania, Basarabia și Bucovina etc.).

3. Unitatea Bisericii în fața ereziilor:

a) Unitatea de credință, o preocupare permanentă a Bisericii;

b) Grija pentru unitatea Bisericii exprimată la sinoadele ecumenice și locale;

c) Uniația și efectele ei în spațiul românesc;

d) Grupări eretice și schismatice care au activat în spațiul românesc;

e) Mișcări schismatice și activități necanonice în spațiul românesc contemporan.

4. Unitatea Bisericii în fața curentelor filosofice și ideologiilor politice:

a) Implicarea Bisericii în păstrarea și promovarea valorilor spiritualității ortodoxe ro­mânești în Principatele Române (înfiin­țarea de școli, tipografii, bolnițe, spitale, orfelinate, aziluri etc.);

b) Rolul mănăstirilor, al vetrelor de formare duhovnicească și al pelerinajelor în menținerea unității de credință și de neam;

c) Școala ardeleană și iluminismul în spațiul românesc;

d) Școlile bisericești ca factori de cultură și promovare a unității de credință și neam;

e) Curentele filozofice și ideologiile politice - impactul lor asupra credinței și vieții religioase (iluminismul antireligios, marxismul ateu, comunismul, individualismul, capitalismul, umanismul secularizat și neomarxismul cultural);

f) Ideologiile naționaliste expansive și patriotisme defensive - provocări pentru sobornicitatea (universalitatea) Bisericii Ortodoxe.

5. Contribuția Bisericii la promovarea conștiinței națio­nale a poporului român și la făurirea statului român unitar modern:

a) Rolul Bisericii Ortodoxe la realizarea unității de credință și de neam în Principatele ­Române;

b) Ierarhi și clerici militanți pentru unitatea credinței și a ­neamului în Ţara Românească;

c) Ierarhi și clerici militanți pentru unitatea credinței și a ­neamului în Moldova;

d) Ierarhi și clerici militanți pentru unitatea credinței și a ­neamului în Transilvania;

e) Domnitori militanți pentru afirmarea independenței politice și organizării autonome a Bisericii din Principatele Române;

f) Emanciparea națională și crearea României moderne (rolul Bisericii și al clericilor la realizarea acestui deziderat).

II. În al doilea semestru al anului 2018 va fi tratată tema: „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918)”, care va fi prezentată astfel:

1. Slujitori ai Bisericii - promotori ai Marilor Uniri din anii 1600, 1859 și 1918:

a) Unirea de la 1600 și con­secințele ei în viața bisericească;

b) Ierarhi și clerici români, sfătuitori și îndrumători ai domnitorilor din Principatele Române în prima jumătate a secolului al XlX-lea;

c) Rolul Bisericii și al clericilor în emanciparea națională și crearea României moderne (Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei);

d) Unirea de la 1859. Contextul internațional, european și național. Rolul ierarhilor și al clericilor la făurirea Unirii din 1859;

e) Unirea de la 1859, temei al Marii Uniri din 1918;

f) Ierarhi și slujitori militanți pentru Unirea Basarabiei cu țara-mamă;

g) Ierarhi și slujitori militanți pentru Unirea Bucovinei cu țara-mamă;

h) Ierarhi și slujitori militanți pentru Unirea Transilvaniei cu țara-mamă;

i) Unirea de la 1918 și conse­cin­țele ei bisericești;

j) Atitudinea Bisericii față de actul Unirii din 1918 (Patriarhul Miron Cristea și rolul său în realizarea Marii Uniri și a unității Bisericii Ortodoxe Române).

2. Biserica a sprijinit Armata Română în Primul Război Mondial:

a) Biserica și Armata până în secolul al XlX-lea (spațiul românesc);

b) Relația dintre Biserică, Stat și Armată în România, Transilvania, Basarabia și Bucovina la începutul secolului XX;

c) Clerul militar;

d) Implicarea clericilor și a monahilor în ajutorarea răniților în Primul Război Mondial.

3. Consecințe benefice ale unității naționale asupra unității bisericești:

a) Proclamarea Autocefaliei și organizarea unitară a Bisericii; înființarea unei autorități sinodale centrale pentru afacerile Religiei Române;

b) Obținerea Independenței de stat și recunoașterea Autocefaliei;

c) Casa Regală și Biserica Ortodoxă Română;

d) Declararea și recunoașterea ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie;

e) Schimbarea statutului și a rolului României pe plan inter­național (Ideea unității națio­nale reflectată în presa națio­nală și internațională de diplomați, istorici, scriitori, poeți etc.).

4. Unitatea națională - bază a demnității naționale:

a) România la sfârșitul secolului al XlX-lea și începutul secolului XX (contextul politic, social, cultural și religios românesc și european);

b) Independență și Autocefalie, două deziderate naționale;

c) Statutul șagunian și tradiția canonică, baze ale unității bisericești după Marea Unire;

d) Luptă și sacrificiu pentru credință și neam (clerici, monahi și politicieni care au suferit din cauza idealului unității românești în Transilvania, Basarabia și Bucovina);

e) Organizarea etnică și geografică, un permanent deziderat al Bisericii și al clasei politice din Principatele Române;

f) Mari ierarhi, clerici și monahi care au activat în altă provincie românească decât cea în care s-au născut;

g) Unitatea națională și Biserica Ortodoxă Română reflectate în predici, cuvântări și scrieri ale ierarhilor, clericilor, monahilor și mirenilor.

5. Educația pentru unitate și demnitate națională - o șansă pentru o cooperare internațională benefică:

a) Limba română liturgică și circulația tipăriturilor ortodoxe în provinciile românești, ca element al unității de credință și de neam;

b) Chipuri de ierarhi și preoți care au avut un rol important în desăvârșirea unirii naționale și bisericești la nivelul tuturor institu­țiilor și reflectarea activi­tății și lucrării lor astăzi;

c) Rolul orei de religie în formarea caracterului integru al tinerilor de azi;

d) Locul și rolul Bisericii în societatea românească de azi;

e) Reprezentanța Bisericii Ortodoxe Române pe lângă institu­țiile europene și importanța acesteia pentru apărarea valorilor creștine în fața curentelor seculariste;

f) Importanța participării mirenilor în activitățile educaționale, culturale și sociale ale Bisericii;

g) Cultivarea darului unității naționale prin educație, cult și cultură - o șansă pentru dialog și cooperare internațională demnă și benefică.

III. Se vor realiza toate demersurile pentru sfințirea Sfântului și Marelui Mir în anul 2018 (Cancelaria Sfântului Sinod și Eclesiarhia Catedralei Patriarhale).

IV. Se vor realiza toate demersurile pentru finalizarea lucrărilor, amenajarea spațiului liturgic și sfințirea, în anul 2018, a Catedralei Mântuirii Neamului. Slujba va avea loc la 30 noiembrie 2018, de sărbătoarea Sfântului Apostol  Andrei, Ocrotitorul României, şi vor fi invitați toți membrii Sfântului Sinod și ierarhi din Bisericile Ortodoxe locale, reprezentanți ai autorităților centrale și locale.

V. Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Ziarul Lumina) va realiza programe și emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2018, a Anului omagial al unității de credință şi neamși a Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918) în Patriarhia Română.În acest scop se va solicita colaborarea centrelor eparhiale pentru identificarea în biserici și mănăstiri, precum și în biblioteci, a celor mai frumoase și reprezentative fresce, texte, declarații, însemnări, icoane, miniaturi, broderii și țesături, mozaicuri și vitralii reprezentând: chipuri de ierarhi, clerici și monahi luptători pentru unitatea cre­dinței și a neamului românesc, precum și a locurilor istorice care au marcat momente în urcușul pentru realizarea unității neamului românesc. De asemenea, va fi valorificat prin mijloace specifice patrimoniul istoric, cultural-artistic și religios din țară și străinătate.

VI. Realizarea de studii, comentarii, bibliografii și cărți de reflecție cu conținut biblico-patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social-filantropic, ecumenic, cultural-educativ și istoric pentru prezentarea Anului omagial al unității de credință și ­neamși a Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918)în Patriarhia Română în cadrele prezentate la paragraful I și II, precum și tipărirea acestora în publi­cațiile bisericești centrale și eparhiale, în volume și monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române și ale centrelor eparhiale.

VII. La nivelul Patriarhiei Române se va organiza un Simpozion internațional, cu invitați din celelalte Biserici Ortodoxe surori, având tema Unitate eclesială și unitate națională. Aspecte istorice și teologice.

VIII. La nivelul eparhiilor și al instituțiilor de învățământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii și seminarii pe tema  „Anul omagial al unității de credință și neam“.

IX. Patriarhia Română va organiza un simpozion național dedicat Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918),precum și dezbateri, colocvii și seminarii în eparhii și instituțiile de învățământ teologic pentru valorificarea moștenirii istorice, culturale și spirituale.

X.În anul 2018, se va organiza o expoziție națională dedicată Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918),prin grija Sectorului teologic-educaționalal Administrației Patriarhaleși în colaborare cu Academia Românăși cu eparhiile din țară.

XI. Cu prilejul zilei Unirii Basarabiei cu țara-mamă din anul 2018 (marți, 27 martie) și a Unirii Bucovinei (miercuri, 28 noiembrie), precum și de Ziua Națională (sâmbătă, 1 decembrie) se va oficia slujba Te Deum-ului în toate bisericile din țară și vor fi pomeniți făuritorii Marii Uniri.

XII. În anul 2018,se vor organiza pelerinaje în țară și străinătate la locurile simbol pentru Marea Unire (București, Alba Iulia, Iași, Chișinău, Cernăuți/ Suceava etc.).

XIII. Ca parte a programului-cadru, la Conferința pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2018 se va trata tema „Anul omagial al unității de credință și neam”, în ­cadrele prezentate la paragraful I, iarla Conferința pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2018 se va trata tema „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918)” în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora și la confe­rințele preoțești administrative lunare pe care le va stabili fiecare eparhie, precum și în cadrul cercurilor pastorale.

XIV. În luna octombrie din anul 2018, la Palatul Patriarhiei,se va organiza o ședință solemnă a Sfântului Sinod cu tema „Anul omagial al unității de credință și neam” și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri (din 1918)” în Patriarhia Română.

Cu binecuvântare și dragoste în Hristos,

† Daniel

Arhiepiscopul Bucureștilor,

Mitropolitul Munteniei
și Dobrogei,

Locțiitorul Tronului
Cezareei Capadociei și

Patriarhul Bisericii

Ortodoxe Române

Secretarul Sfântului
Sinod

† Varlaam Ploieșteanul

Episcop-vicar patriarhal


Galerie foto:

Lasa un comentariu
Articole asemanatoare
Momentan nu exista articole asemanatoare!

Arhivă ediții

Contactează-ne!