Analiză
Astărăstoae: Declararea pandemiei la nivel mondial „mi se pare o exagerare“

Astărăstoae: Declararea pandemiei la nivel mondial „mi se pare o exagerare“

Otilia Bălinişteanu, 16 Iunie 2009

La sfârşitul săptămânii trecute, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), autoritate subordonată Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) ce îndeplineşte rolul de a menţine şi coordona situaţia sănătăţii populaţiilor pe glob, a declarat trecerea la nivelul şase de alertă în cazul gripei A(H1N1), ceea ce înseamnă, practic, declararea pandemiei la nivel mondial. Virusul A(H1N1) „va circula în lumea întreagă între un an şi doi ani şi va contamina oamenii ca o pandemie“, a explicat nr. 2 al OMS, dr. Keiji Fukuda. Cele mai grave pandemii din istoria ultimului secol au fost cea de gripă spaniolă, din timpul Primului Război Mondial, gripa asiatică dintre anii 1957-1958 şi gripa din Hong-Kong (1968-1969).

Cu o extindere aproape mondială, în 74 de ţări, noua gripă este oficial o pandemie, prima a secolului al XXI-lea, cu precizarea OMS că această calificare a fost decisă ca urmare a nivelului de propagare a virusului, şi nu a gravităţii efectelor sale. Declara-rea nivelului şase, cel mai ridicat al alertei sanitare, înseamnă că virusul H1N1 se transmite deja la nivel de comunităţi şi în ţări din afara primei regiuni afectate, America de Nord, extinzându-se la nivel global.

În consecinţă, toate statele membre ale OMS au luat măsurile care se impun în eventualitatea creşterii numărului de cazuri de îmbolnăviri şi a modificării severităţii bolii.

Un ultim bilanţ publicat pe site-ul OMS, pe 12 iunie, arată că la nivel mondial (74 de ţări) au fost înregistrate 29.669 de cazuri şi 145 de decese ca urmare a in-fectării cu virusul gripei porcine.

În România, anunţul a declanşat unele suspiciuni. Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, a declarat acest lucru chiar a doua zi după ridicarea nivelului de alertă, într-o conferinţă de presă: „Mie mi se pare suspect că în momentul în care, pe criza economică, se discută despre o reducere a cotizaţiei către OMS a apărut pandemia asta. S-ar putea să se respecte regulile ştiinţifice legate de pandemii. Dar vreau să spun că acest tam-tam, în momentul în care ai în toată lumea 145 de decese la persoane care erau vulnerabile, care aveau o patologie preexistentă şi ai atâţia bolnavi cu alte afecţiuni, cu o morbiditate mult mai mare, mi se pare exagerat. Se pot lua măsuri şi trebuie să fie luate măsuri, nu trebuie să stăm cu braţele încrucişate, dar fără acest tam-tam în care apar secretarul general al OMS, ministrul Sănătăţii, fiecare, peste tot, cu o asemenea panică - că vine acest virus“.

Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae a mai precizat că a observat „un grad de lehamite“ în rândul populaţiei, care nu mai ia în serios măsurile impuse în acest caz, mai ales că a trecut printr-o situaţie similară şi în 2007, când epidemia de gripă aviară a fost extrem de intens mediatizată. „O să ajungem ca în povestea cu Petrică şi lupul, că vom striga de fiecare dată «gripă aviară, gripă porcină», vom vedea că nu se întâmplă mai nimic şi, când va veni într-adevăr pericolul, vom sta cu braţele încrucişate, pentru că deja observaţi un grad de lehamite, inclusiv în populaţia României, care nu mai ia în serios măsurile de protecţie“, a subliniat preşedintele CMR.

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a prezentat, la reuniunea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Planul naţional de intervenţie în cazul pandemiei de gripă, în cadrul acestuia fiind prevăzute echipamente de protecţie necesare personalului care lucrează direct cu publicul larg, cum ar fi măştile de unică folosinţă pentru poliţiştii de frontieră, personalul medical şi cel din serviciile publice. „În acest moment, suntem la o rată de atac pandemic mai mică de 0,5%. Dacă aceasta va creşte, se va lua o altă categorie de măsuri, rata de alertă maximă fiind de 2%, când se vor lua măsuri extreme“, a declarat Ion Bazac.

De asemenea, ministrul a precizat că OMS şi Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile (CECBT) recomandă, după trecerea la nivelul şase de alertă pandemică, achiziţiona-rea medicamentelor antivirale specifice pentru tratarea a minimum 25% din populaţia ţării şi vaccinarea a cel puţin 35% din populaţie, din care 5% din sistemul public.

„Gripa spaniolă“, cea mai devastatoare pandemie din istorie

Cele mai grave pandemii din istoria ultimului secol au fost cea de gripă spaniolă, din timpul Primului Război Mondial, gripa asiatică dintre anii 1957-1958 şi gripa din Hong-Kong (1968-1969).

Ceea ce în literatura de specialitate este cunoscut generic sub denumirea de „gripă spaniolă“ a fost, potrivit documentelor, pandemia cu cele mai grave consecinţe din istoria omenirii. Aceasta a apărut în contextul Primului Război Mondial (1918-1919) şi a cauzat moartea a cel puţin 40 de milioane de oameni, după cum arată datele OMS. „De fapt, aceste cazuri din Spania au fost generate de nişte soldaţi americani, care aveau misiuni armate acolo; s-au îmbolnăvit în ţara lor de origine, au generat îmbolnăviri şi s-a contaminat populaţia spaniolă. Afecţiunea s-a extins în toată Europa şi în Statele Unite. A fost important afectată şi România. Atunci au murit tot atâţia oameni câţi au murit în cel de-al Doilea Război Mondial (câteva zeci de milioane de morţi). S-au luat măsuri de prevenţie, însă mult mai limitate. Eram în 1918, imediat după război, când posibilităţile de vaccinare erau mult mai limitate; se făceau primele descoperiri în legătură cu vaccinurile. Au mai fost pandemii şi în 1957, şi în 1968, dar lumea era deja pregătită şi aproape că nu s-a auzit de ele“, a explicat prof. univ. dr. Doina Azoicăi, şefa Disciplinei de Epidemi-ologie de la UMF Iaşi.

Multe dintre victimele pandemiei de gripă spaniolă au fost persoane tinere şi sănătoase, acest lucru făcând şi diferenţa faţă de pandemiile anterioare, când au fost afectaţi copii, bătrâni şi persoane cu boli asociate. Prima îmbolnăvire a fost constatată în Fort Riley, Kansas, Statele Unite, pe 11 martie 1918. Boala a fost numită gripă spaniolă pentru că, în epocă, a primit mai multă atenţie în ziarele spaniole decât în cele din restul Europei. Spania nu era prinsă în conflict şi de aceea ziarele nu erau cenzurate, cum se întâmpla în statele europene parti-cipante la conflict.

Rata mortalităţii pandemiei din 1918-1919 nu se cunoaşte cu exactitate, dar se estimează că ar fi cuprinsă între 2,5 şi 5% din populaţia Globului de la acel moment. De asemenea, 20% din populaţie a fost infectată cu virusul gripal. Unele date arată că gripa spaniolă a ucis 25 de milioane de oameni în primele 25 de săptămâni; în comparaţie, SIDA a ucis 25 de milioane în primii 25 de ani. În India au murit 17 milioane de persoane, aproximativ 5% din populaţia din acea epocă. În Statele Unite, aproape 28% din populaţie a suferit de gripă şi s-au înregistrat în jur de 600.000 de morţi. În Marea Britanie au murit 200.000, în Franţa peste 400.000, iar în Alaska şi Africa de Sud au murit comunităţi întregi. Spania a fost una dintre ţă-rile cele mai afectate, cu 8 milioane de infectaţi şi aproximativ 300.000 de morţi.

După gripa spaniolă, secolul trecut a cunoscut alte două pandemii de gripă, însă, care, din fericire, nu au avut aceleaşi consecinţe grave şi acelaşi nivel ridicat de mortalitate. Între 1957-1958 lumea a fost cuprinsă de ceea ce s-a numit în istorie „gripa asiatică“. Aceasta a dus la decesul a circa patru milioane de persoane pe întreg Globul. Apoi, între 1968-1969 a apărut un nou tip de gripă, gripa Hong-Kong, care a provocat moartea a peste două milioane de oameni, la nivel mondial.

În 1977-1978 a avut loc o pandemie relativ uşoară, denumită „gripă rusească“ sau „siberiană“. Virusul gripei H1N1, care a produs această pandemie, produsese deja o epidemie în 1950. De aceea, au fost infectate în primul rând persoanele născute după 1950.

▲ Novartis a reuşit producerea primului lot de vaccinuri

Compania farmaceutică elveţiană Novartis a anunţat vineri-dimineaţă că a reuşit producerea primului lot de vaccinuri împotriva gripei A(H1N1), cu câteva săptămâni mai devreme decât previziona, informează Associated Press.

Vaccinul a fost produs prin cultura de celule, şi nu prin cea de ouă, aşa cum este cazul de obicei, a precizat compania cu sediul la Basel. Primele teste şi evaluări clinice vor începe, fiind avute în vedere şi primele teste clinice, a indicat Novartis.

Vaccinul este fabricat de laboratorul Novartis din Marburg, Germania, care ar putea produce milioane de doze săptămânal. Un al doilea laborator se află în construcţie la Holly Springs, în statul american Carolina de Nord. Acest prim lot de zece litri de vaccin va fi folosit în testele preclinice şi clinice, potrivit Novartis. Compania speră „să fie în măsură să mărească rapid“ producţia de vaccinuri, testările clinice fiind programate pentru iulie, iar obţinerea licenţei - până la toamnă.

Potrivit companiei Novartis, mai mult de 30 de guverne au comandat vaccinuri, numai Ministerul american al Sănătăţii solicitând doze în valoare de 289 de milioane de dolari.

După declararea pandemiei mondiale de gripă, OMS a cerut industriilor farmaceutice să prezinte, cel târziu până la 1 octombrie, un vaccin eficace şi disponibil la vânzare, împotriva noii gripe.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!