Reportaj
„Biserica rotundă“ a Leţcanilor

„Biserica rotundă“ a Leţcanilor

Bogdan Cronţ, 03 Iunie 2013

Biserica „Sfântul Spiridon“ din satul Leţcani, judeţul Iaşi, cunoscută şi sub numele de „biserica rotundă“, nu se remarcă doar prin forma rar întâlnită printre lăcaşurile de cult din ţara noastră, ci şi prin bogata activitate socială şi filantropică pe care o desfăşoară. „Avem copii cu rezultate excelente la şcoală, avem tineri care şi-au dorit şi au şi devenit preoţi, avem oameni care se implică în comunitatea din care fac parte, încercând să ajute şi să ducă mai departe ceea ce au învăţat în sânul Bisericii“, spune părintele paroh Ion Cristian Leonte.

Despre Biserica „Sfântul Spiridon“ din satul Leţcani, aflată pe lista monumentelor istorice a judeţului Iaşi din 2004, istoricul Nicolae Stoicescu, membru de onoare al Academiei Române, afirma că este „o construcţie singulară în felul său“, iar cercetătorul Sorin Iftimi spunea că „planul circular al acestei construcţii, privit prea adesea ca o simplă curiozitate arhitectonică, i-a adus o anumită faimă, fiind considerată unicat pe teritoriul României“.

Despre „faima“ lăcaşului de cult putem spune însă că se manifestă mai degrabă în lumea arhitecţilor sau cunoscătorilor acestor aspecte, deoarece Biserica „Sfântul Spiridon“, amplasată la aproximativ 15 kilometri de oraşul Iaşi, este prea puţin cunoscută în zonă.

„Biserica a fost inclusă pe lista monumentelor istorice a judeţului Iaşi, clasa A, din 2004, dar nu a fost prinsă niciodată într-un traseu turistic. La fel de adevărat este că şi noi ne-am concentrat mult, în ultimii ani, pe aspecte ce ţin de restaurarea lăcaşului de cult, lucrări extrem de pretenţioase şi dificil de realizat, mai ales când vorbim de un monument istoric. Dar ni s-a întâmplat, chiar recent, să fim vizitaţi de zeci de studenţi de la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, spre exemplu, care erau foarte interesaţi să vadă cum este construită biserica noastră“, explică părintele paroh Ion Cristian Leonte.

În ceea ce priveşte necesităţile de restaurare a monumentului istoric, una dintre urgenţe este reprezentată de realizarea drenajului apei pluviale, care afectează de ani buni, prin infiltraţii, zidurile bisericii şi, mai departe, prin umiditatea creată, pictura sfântului lăcaş.

„Având în vedere vremurile de acum, criza aceasta economică şi nenumăratele lipsuri cu care ne confruntăm, cred că doar un proiect susţinut din fonduri europene, având în vedere că vorbim de un monument istoric atât de rar întâlnit în ţara noastră, ne-ar putea ajuta“, spune părintele paroh.

O bogată activitate duhovnicească şi socială

Biserica „rotundă“ din Leţcani nu se remarcă doar prin forma ei deosebită, ci şi prin bogata activitate duhovnicească şi socială pe care o desfăşoară. „Fiind într-un localitate situată în apropierea oraşului Iaşi, multe obiceiuri creştine începeau să se piardă. Colinda sau mersul cu steaua, spre exemplu, rar mai erau întâlnite pe uliţele satului. De aceea, în 2005, anul venirii mele aici, am înfiinţat un cor de copii cu care am reuşit să reînnodăm şirul acestor obiceiuri. Am avut noroc şi de o colaborare foarte bună cu domnii şi doamnele profesoare de la şcoala din Leţcani, împreună cu care organizăm fel de fel de activităţi dedicate copiilor şi tinerilor, de la ateliere de pictură, literatură, poezie şi muzică până la jocuri şi activităţi sociale în sprijinul comunităţii. De asemenea, familia de enoriaşi a parohiei noastre este una deosebit de activă şi în plan filantropic, existând la noi obiceiul, mai ales de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, să se pregătească multe bucate şi alte lucruri de trebuinţă pentru pelerinii care vin din toate colţurile ţării pentru a se închina la sfintele moaşte. Un alt lucru care face cinste enoriaşilor noştri este implicarea lor deosebită în a aduce, de câte ori este posibil, un strop de bucurie bătrânilor care trăiesc în căminul de la Podul Iloaie şi, nu în ultimul rând, semenilor din parohia noastră aflaţi în situaţii mai dificile.

În concluzie, activitatea unei parohii depinde în primul rând de modul în care îşi formează enoriaşii, mai ales în cazul copiilor şi tinerilor, iar din acest punct de vedere pot spune că am fost binecuvântaţi de Dumnezeu cu multe reuşite. Avem copii cu rezultate excelente la şcoală, avem tineri care şi-au dorit şi au şi devenit preoţi, avem oameni care se implică în comunitatea din care fac parte, încercând să ajute şi să ducă mai departe ceea ce au învăţat în sânul Bisericii“, spune părintele paroh Ion Cristian Leonte.

O construcţie asemănătoare bisericii de la Sfântul Mormânt

Biserica „Sfântul Spiridon“ din satul Leţcani a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea, de către marele logofăt Constantin Balş „Ciuntul“ (1744-1828) şi soţia sa, Ana Catargi, în vremea când familia boierească a stăpânit, pentru o vreme, moşia Leţcani.

În cartea „Familiile boiereşti române“, Octav-George Lecca îl descrie pe boierul Constantin Balş drept un mare patriot. „El e acel «ciuntul Balş» care, fiind boier avut şi cu vază mare, a avut curajul să răspundă domnitorului fanariot care zicea boierilor că va face o dare nouă: «Ba nu vei face, Măria Ta, că ţara nu o vrea»“.

Hramul iniţial al bisericii din Leţcani a fost „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, iar cercetătorii sunt de părere că nu întâmplător a fost ales acest hram, deoarece, pe lângă legătura cu numele ctitorului, Constantin, împărăteasa Elena a Bizanţului a fost cea care a construit pentru prima dată o biserică de plan rotund, deasupra mormântului Mântuitorului de la Ierusalim. De asemenea, acelaşi boier Constantin Balş, om bogat şi evlavios, în testamentul prin care îşi lăsa averea urmaşilor, a cerut ca suma de 1.000 de lei să fie trimisă la Sfântul Mormânt, pentru a fi pomenit numele său.

La cererea credincioşilor, noul hram al bisericii a devenit „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“

După preluarea puterii de către comunişti (1948), parohul din acea vreme al bisericii, preotul Dumitru M. Popa, a fost acuzat de „discuţii duşmănoase la adresa regimului“, pentru că îi îndemnase pe săteni să se împotrivească acţiunii de colectivizare agricolă, arestat şi condamnat la 12 ani de muncă silnică şi 10 ani degradare civică.

În anii 1960-1965, s-au efectuat noi lucrări de reparare a edificiului. După finalizarea lucrărilor şi resfinţire, la cererea credincioşilor şi cu acordul oficialităţilor bisericeşti, noul hram al bisericii a devenit „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir“.

După căderea regimului comunist, biserica a fost din nou consolidată prin centuri de beton armat şi acoperită cu tablă, iar pereţii interiori au fost repictaţi în totalitate în tehnica fresco, între anii 1996 şi 2000, de către pictorul Ion Preutu din Iaşi. Biserica a fost resfinţită în anul 2002, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în vremea arhipăstoririi ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

În prezent, sfântul lăcaş are hramul „Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir“, sărbătorit în fiecare an la data de 26 octombrie, la care s-a adăugat şi un al doilea hram - „Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei“ (sărbătorit la 12 decembrie).


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!