„Biserica săracilor“ din Capitală pregăteşte after-school ortodox

Bogdan Scorţea, 13 Februarie 2008

Biserica Flămânda a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Potrivit pisaniei, aceasta a fost un „schitişor de lemn“, ridicat de un oarecare Dimitrie, în anul 1766, şi închinat Mitropoliei, ca metoc. În casa parohială se va deschide, în curând, un after-school ortodox, iar la demisol, un club al comitetului parohial de tineret. Parohia desfăşoară deja mai multe activităţi cultural-educative şi social-filantropice.

Biserica Flămânda a fost ridicată, în perioada fanariotă, la limita sudică a Bucureştiului secolului al XVIII-lea. În Bucureştiul de astăzi, ea se află în imediata apropiere a Dealului Patriarhiei, pe strada Olimpului. Potrivit pisaniei, acest loc a fost un „schitişor de lemn“, ridicat de un oarecare Dimitrie, în anul 1766, şi închinat Mitropoliei, ca metoc. Schitul a funcţionat scurtă vreme, întrucât în anul 1782 a început construcţia din zid a bisericii actuale, ctitorie a fraţilor Istrate Vel-Vornic şi Constantin Creţulescu. Zidirea bisericii a întâmpinat multe greutăţi, lucrările, efectuate pe cheltuiala breslei croitorilor bucureşteni, luând sfârşit abia în anul 1800. Aceştia au împodobit-o cu icoane de argint aurit, cruci, cărţi de cult şi alte sfinte odoare necesare cultului divin.

Schitul săracilor

Deşi populaţia oraşului era în creştere, la sfârşitul secolului al XIX-lea, cifra credincioşilor Bisericii Flămânda abia atingea 150 de persoane şi aceasta pentru că statul era nevoit să-i acorde o subvenţie anuală de 3000 de lei.

Greutaţile materiale întâmpinate de biserică de-a lungul timpului, 2-3 preoţi slujitori, dar enoriaşi puţini şi săraci, au determinat pe contemporani să o numească „a săracilor“, „săraca“ sau „flămânda“. Tradiţia locală spune că numele bisericii ar fi în strânsă legătură cu menirea acelui „schitişoru de lemnu alu Sfintei Mitropolii“, ridicat la 1766. Pentru ca slujbele marilor sărbători de la Mitropolie să nu fie tulburate de nerăbdarea celor săraci şi flămânzi, care aşteptau să primească ofrande şi pomeni, slujitorii au hotărat ca aceştia să aştepte la schitul cel din vale, unde urmau să primească cele spre mângâiere şi îndestulare. Practica aceasta a continuat şi după ridicarea bisericii din piatră (1782-1800), biserică ce există şi astăzi, cu numele de Biserica Flămânda.

Copie a icoanei „Kazanskaia“, pe catapeteasma bisericii

După cum rezultă din pisanie si din alte documente, biserica a avut la început hramul „Sfânta Treime“ şi „Schimbarea la Faţă“. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea a fost ales, ca patron principal al bisericii, Sfântul Haralambie. Noua alegere ar fi în legătură directă cu greutăţile pe care populaţia bucureşteană şi din ţară le-a întâmpinat, nu de puţine ori, din cauza unor epidemii, cum a fost ciuma din vremea lui Caragea, în anul 1813, sau a unor lipsuri generale, cum a fost foametea din timpul lui Alexandru Constantin Moruzi, din anul 1795.

Biserica Flămânda este declarată monument istoric de arhitectură, figurând în lista monumentelor de cultură. Astăzi, biserica deţine câteva case, primite din partea breslei croitorilor, în secolul al XIX-lea, pentru ca parohia să-şi asigure un venit mulţumitor din închiriere. Printre obiectele de cult deosebite, pe care biserica le deţine, se numără şi icoana împărătească a Maicii Domnului de pe catapeteasmă, copie a icoanei „Kazanskaia“, menţionată de N. Iorga între icoanele făcătoare de minuni din Bucureşti.

În proiect, un after-school ortodox

Casa parohială, construită în anul 1935, include în prezent două apartamente pentru preoţii slujitori - actualmente părintele paroh David Pestroiu şi părintele Constantin Cârlan - precum şi un spaţiu la dispoziţia parohiei, destinat activităţilor cu caracter administrativ şi social-cultural. Aici funcţionează o trapeză, cu un puternic rol de întărire a relaţiilor comunitare şi de implicare filantropică, trei dintre camere fiind încă în curs de amenajare. În curând în acest spaţiu se va deschide un after-school ortodox, iar la demisol un club al comitetului parohial de tineret al parohiei. „Acest program s-a născut din dorinţa tinerilor care frecventează biserica noastră. Fac o paranteză şi spun că aici am avut comitet de tineret chiar înainte ca noul statut al Bisericii Ortodoxe Române să prevadă acest lucru. Avem deci mulţi tineri şi foarte multe familii cu copii. Aceştia ne-au solicitat să facem ceva şi pentru ei, pentru copiii defavorizaţi, pentru părinţii care sunt foarte ocupaţi în ziua de azi. Va fi o acţiune mixtă: o parte din locuri vor fi acordate pentru copiii proveniţi din familiile cu posibilităţi modeste, iar cealaltă parte va fi oferită tinerilor noştri din biserică. Capacitatea maximă a acestui spaţiu este de 50 de locuri“, ne-a explicat pr. paroh David Pestroiu.

Parohia intenţionează ca, după trei ani, necesari pentru acreditare, să deschidă şi o secţie de grădiniţă, foarte cerută de credincioşi. Dacă proiectul va da rezultate, se intenţionează extinderea şi construirea unui centru social separat de casa parohială, destinat activităţilor cu tinerii. După cum a precizat pr. Pestroiu, deja ideea a fost foarte bine primită şi oamenii au spus că pot obţine surse de finanţare pentru a înainta această lucrare a bisericii. „Noi dorim să-i formăm pe tineri ca personalităţi complexe şi din punct de vedere cultural, intelectual, moral. Dar, în primul rând, vor primi o educaţie creştină. Ei vor avea program de rugăciune, vor merge la biserică, vor învăţa să se roage la masă, vor participa la ore de religie în biserică, având imaginea vie a icoanelor şi a frescelor, vor beneficia de un atelier de pictură de icoane, va fi posibilitatea formării unui cor religios şi vor merge în perelinaje. Vor avea şi un spaţiu de joacă şi recreere în parcul bisericii, unde vrem să amenajăm şi un mic teren de sport iar, la demisolul casei parohiale, o sală de sport pentru zilele când vremea nu permite ieşirea afară. Avem şi pian, iar cei care sunt talentaţi vor putea lua lecţii şi de pian. Vom instala şi câteva calculatoare cu internet pentru a avea copiii acces la informaţie“, a continuat el.

La biserică sau „în familie“

Parohia desfăşoară deja mai multe activităţi cultural-educative şi social-filantropice. De aceea, l-am rugat pe pr. paroh David Pestroiu, care este şi lector la catedra de Misiologie a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti, să ne spună mai multe despre programul pastoral-misionar şi social-filantropic pe care parohia Flămânda îl desfăşoară. „În primul rând m-am străduit să refacem unitatea familiei creştine, parohia. Acesta este lucrul cel mai important într-o societate dezbinată şi foarte confuză din punct de vedere ideologic şi suferind criza de identitate prin care a trecut întreaga societate după 1989. Meritul unei biserici constă tocmai în capacitatea de a-i aduna pe oameni la un loc şi de a-i regrupa în această mare familie creştină. Am reuşit ca în fiecare duminică să continuăm slujirea sacerdotală, cu ceea ce foarte frumos este numit «liturghia de după liturghie», această întâlnire comunitară a tuturor oamenilor din parohie, tineri şi vârstnici, intelectuali şi oameni simpli, familii şi persoane singure, bogaţi şi săraci. Toţi stau la aceeaşi masă a dragostei creştine, adică la agapa creştinească pe care o realizăm în casa parohială, unde îi invităm pe toţi să stea unii lângă alţii, să se cunoască mai bine şi să reînnoade legăturile de frăţietate, de prietenie şi de întrajutorare“.

Pentru a fi alături de cei nevoiaşi, de cei aflaţi în dificultate, pentru ca aceştia să nu se simtă stânjeniţi şi pentru a crea acest cadru de familie, părintele insistă să rămână la agapele de duminică şi cei care sunt cu posibilităţi materiale mai bune. „În general, rămân duminica între 30-50 de persoane. De asemenea, la hramuri şi la marile sărbători facem şi câte 150 de pachete cu alimente pe care le dăm familiilor mai nevoiaşe“, a mai spus. pr. Pestroiu.

După cum a mărturisit părintele, faptul că parohia pe care o păstoreşte include, teritorial, doar câteva străzi, într-un cartier de case vechi, este un avantaj, întrucât „este foarte important ca oamenii să se bazeze unii pe ceilalţi“. Biserica parohiei Flămânda este căutată nu numai de enoriaşi, ci şi de alţi credincioşi care găsesc aici atmosfera mult dorită, de linişte, mai ales că „preoţii sunt la dispoziţia lor“, a încheiat pr. Pestroiu.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!