Bulimia nervoasă şi afecţiunile smalţului

Bulimia nervoasă reprezintă o dezordine alimentară, un dezechilibru legat de cantitatea alimentaţiei, care afectează sănătatea organismului, în general, şi pe cea a dinţilor, în particular.

Se manifestă printr-un exces alimentar, având la bază un stres emoţional mai accentuat şi pe o anumită perioadă de timp, determinând modificări ale sistemului digestiv. Acesta conţine pe lângă multe alte substanţe şi acizi care determină „măcinarea“ alimentelor. Problema apare atunci când aceste substanţe ale stomacului refluează în gură şi atacă smalţul dintelui. Vomele repetate pot eroda serios smalţul, iar în timp dintele devine excesiv de translucent şi uscat. După studiile unor asociaţii internaţionale, aproape 89% dintre pacienţii cu bulimie prezintă semne ale eroziunii dentare, din cauza acidităţii substanţelor gastrice.

În timp, această pierdere a smalţului dentar poate fi considerabilă, iar dintele se modifică la culoare, formă şi dimensiune. El poate deveni, de asemenea, strălucitor, translucent şi sensibil la temperatură. Glandele salivare se pot umfla, modificând forma feţei, mărind-o, dând senzaţia de gură mai mult pătrată decât rotundă.

Buzele devin mai roşii, uscate şi crăpate, iar pacientul poate prezenta senzaţia de gură uscată.

Anorexia nervoasă

Reprezintă o altă dezordine în alimentaţie, care se caracterizează printr-o frică intensă de îngrăşare, din dorinţa de a slăbi şi din incapacitatea menţinerii unei greutăţi normale, raportate la înălţime şi vârstă. Reprezintă, de fapt, o înfometare autoindusă.

Fiecare dintre aceste dizarmonii răpeşte organismului mineralele adecvate, vitaminele, proteinele şi alte substanţe nutritive necesare organismului, determinând afecţiuni la nivel dentar, muscular sau, mai grav, la nivelul organelor genitale.